Trebuie să renunțăm să mai ardem petrol și cărbune până în 2050 pentru a stopa o încălzire globală de proporții catastrofice

Dacă vrem să menținem un climat propice pentru viață și să împiedicăm temperatura globală să depășească 2 grade Celsius, atunci nicio națiune n-ar trebui să mai ardă petrol, gaz sau cărbuni deloc după 2050, potrivit unei noi analize șocante a climatului.

„Lumea trebuie să se pregătească pentru o decarbonizare rapidă a sectoarelor energetic și industrial în următorul deceniu…și să ajungă la zero emisii până în 2050”, mi-a spus Bill Hare, expert în climatologie la Analiza Climatului, într-un interviu în Bonn, Germania, unde se desfășoară ultima rundă de negocieri climatice internaționale.

Hare spune, practic, că în viitorul apropiat, nicio țară – și nicio economie – nu se va mai putea baza pe arderea de combustibil pentru energie și transport.

În cazul acesta, planul administrației Obama de a reduce emisiile de dioxid de carbon ale uzinelor e doar un mic pas spre stoparea totală de care avem nevoie cu disperare. „Planul Obama trimite un mesaj pozitiv puternic, dar Statele Unite vor trebui să ia măsuri mult mai serioase de atât”, a spus Hare.

Oricât de radical ar părea acest lucru, decarbonizarea e perfect posibilă, după cum detaliază această analiză care combină eforturile experților energetici de la Institutul Potsdam de Cercetare a Climatului din Germania și al celor de la Ecofys din Olanda. Ambele organizații dirijează în mod regulat studii care urmăresc nivelul emisiilor și acțiunile mai multor țări pe care le publică pe Climate Action Tracker. Rezultatele sunt luate foarte în serios de multe țări, care se bazează pe ele pentru a-și calibra rata emisiilor.

Schimbările radicale nu sunt niciodată ușoare. Transformarea sectorului energetic într-unul cu zero emisii de carbon nu va fi una ușoară, dar nici nu va costa mult și va crea mai multe locuri de muncă decât se vor pierde, spune Hare.

„Statele Unite au un potențial imens de a reduce emisiile și de a închide prăpastia”, a spus el.

“Prăpastia” se referă la bugetul de carbon de 2 grade Celsius. Avem șanse ca temperatura globală să rămână sub 2 grade, dar toate țările vor trebui să facă ceva în această privință. În Statele Unite și toate celelalte țări cu economii avansate, emisiile trebuie să fie cu 35 până la 65 de procente mai jos decât nivelele la care erau în 1990. Și trebuie să ajungă acolo până în 2030, deci în mai puțin de cincisprezece ani.

Potrivit analizei Carbon Tracker, planul Obama va reduce emisiile totale de carbon din State cu 5 procente peste nivelele lor din 1990. Asta înseamnă „prăpastia”.

„Departamentul de Stat spune că reducerile de emisii ale uzinelor vor fi mai mari, dar nu ne-au arătat încă cifrele exacte”, a spus Hare. Nu se așteaptă să fie mult mai mari.

În orice caz, Statele Unite au instrumentele necesare pentru a face reduceri mai mari de emisii. Iar analiza Uniunii Oamenilor de Știință Îngrijorați detaliază cum eficiența energetică și energia regenerabilă ar putea astupa prăpastia până în 2030. Alții, precum Mark Jacobson de la Universitatea Stanford, au detaliat harta străzilor stat-cu-stat pentru înlocuirea totală a cărbunelui, petrolului și gazului natural cu energie solară, hidraulică și solară până în 2050. Această transformare ar reduce dramatic poluarea aerului, ar salva aproximativ 59 000 de vieți pe an și ar economisi miliarde de dolari, spune Jacobson.

Toate țările ar trebui să ia aceste măsuri pentru a ajunge la zero emisii de carbon, dar nu toate au aceleași capacități și resurse. Analiza Climate Action Tracker a calculat bugetele de carbon pentru diverse națiuni care ar putea, împreună, să contribuie la menținerea temperaturii globale sub 2 grade Celsius.

După cum am menționat deja, Statele Unite și alte economii avansate, cunoscute drept țările din „Anexa 1” în limbaj climatologic ONU, trebuie să-și reducă bugetele de carbon cu 35 până la 65 de procente până în 2030. Pentru restul lumii, inclusiv pentru China sau India, bugetul e cu 5 până la 90 de procente peste nivelele din 1990 în funcție de țară. Nu uitați că, împreună, aceste țări care nu fac parte din Anexa 1, au folosit deja 75-80 de procente din bugetul lor de carbon până în 2010.

Trebuia să ne ocupăm de relația noastră cu petrolul, gazele și cărbunele acum cincisprezece ani. Acum va fi o rezolvare dificilă, dureroasă și care s-ar putea să necesite noi tehnologii.

„Sunt mari șanse să nu reușim să rămânem sub 2 grade Celsius fără emisii negative”, a spus Hare.

Nu vom avea nevoie doar de sisteme foarte scumpe de captare și depozitare a carbonului, ci și de modalități de a absorbi carbonul din atmosferă și a-l îngropa undeva pentru totdeauna. Există câteva uzine pilot care pot face toate astea, dar încă nu știm dacă vom putea face asta la scară globală.

Orice am face, cred că a venit timpul să încheiem relația toxică pe care o avem cu combustibilul pe bază de fosile și să mergem mai departe.

Traducere: Oana Maria Zaharia