Ultimul lucru pe care-l țin minte e că plecam de la o petrecere din Atlanta – una cu băutură la discreție, mai ales spirtoase. Nu știam cum am ajuns la spital cu gâtul luxat, spatele rupt, șoldul fracturat și câteva coaste lipsă. Un moment dansam ca James Brown și cântam la karaoke o versiune mortală a melodiei Super Freak de Rick James, apoi m-am trezit pe o targă înconjurat de doctori care-mi spuneau să nu mă mișc pentru că aveam coloana fracturată și riscam să paralizez complet. Căcat. Am început să mișc frenetic degetele de la picioare și m-am simțit ușurat când am văzut că încă pot s-o fac.
Publicitate
Cineva mi-a spus c-am căzut de la balcon, de la etajul doi și am aterizat pe asfalt. Cumva capul meu n-a atins șoseaua – e genul ăla de miracol care transformă cinicii în credincioși. Amuzant e că, cu o zi înainte de accident, mi-a trimis maică-mea prin poștă niște mătănii cu o cruce de lemn pe ele. Niciodată nu purtasem accesorii, mai ales nu unele cu simboluri religioase, dar atunci mi-am pus-o în jurul gâtului din inerție.Cine știe de ce s-or întâmpla faze de genul ăsta? Trebuie să existe un motiv. Nu-mi vizitasem familia timp de ani de zil, dar, datorită căderii, am fost alături de ei multe luni de zile pe parcursul reabilitării mele. Maică-mea a luat avionul din Hawaii ca să stea cu mine șase luni până puteam să merg din nou. Nu mai fusesem atât de apropiați de când au divorțat ai mei acum 15 ani. Au fost multe momente siropoase.De exemplu, când mă întorceam acasă de la spital eram încă dopat cu analgezice și chestiile alea te constipă foarte tare. Luasem niște laxative industriale ca să contracarez efectul și mă apucase o cufureală monstruoasă. Am țipat la taică-miu să tragă pe dreapta ca să mă cac. Abia am ajuns în parcarea de la McDonald's că am și sărit din mașină. Totuși n-am rezistat până la budă și m-am scăpat chiar în fața ușii localului. Râdeam în timp ce mi se scurgea jegul pe picior și făcea o băltoacă. Nu puteam decât să-mi imaginez la ce se gândeau martorii care-și mâncau McCăcaturile și mă vedeau pe mine cum hohoteam în timp ce stropeam pe jos cu diaree explozivă. Era un sentiment extraordinar. Ce ușurare!
Publicitate
Asta e absurditatea unui moment neconvețional de apropiere familială. Frati-miu, săracul, m-a cărat până în McDonald's ca să mă curețe și taică-miu a spălat trotuarul din fața localului. Am râs cu toții după aia. Evenimente de genul ăsta îți dau o nouă perspectivă asupra vieții: Trăiește intens sau mori intens! Cacă-te când îți vine și mai renunță naibii la iarbă că te fute!Am amestecat aici poze cu viața mea retardată de dinainte de accident și câteva cu reabilitarea mea alături de familie, în Florida. Încercați să vă dați seama unde se încadrează fiecare.Marcustanner.comTraducere: Mihai Popescu
