România se alătură regimurilor iliberale, odată cu deciziile Parlamentului și Comisiei Europene

Parlamentarii europeni au votat astăzi o rezoluție dură împotriva României privind respectarea principiilor statului de drept: subminarea luptei împotriva corupției și a independenței justiției. Decizia pune o etichetă negativă asupra României, pentru prima dată de când am aderat la UE.

În același timp, România încasează o altă bilă neagră și din partea Comisiei Europene (CE), prin publicarea raportului anual MCV (Mecanismul de Cooperare și Verificare) extrem de dur la adresa „regreselor’’ din sistemul judiciar. Pentru prima dată, de la aderarea României și Bulgariei la UE, vecinii primesc laude, iar establishmentul politic de la București multe critici.

Motivele care au determinat parlamentarii europeni să voteze rezoluția sunt: modificările la legile justiției și la Codul de procedură penală, patentate de Comisie Iordache, modificări pe care le-au criticat în acest an atât experții Grupului Statelor împotriva Corupției din cadrul Consiliului Europei (Greco), cât și experții Comisiei de la Veneția.

Judecarea României la Curtea de Justiție a UE, pentru că nu a transpus Directiva în ce privește spălarea banilor, acțiunea jandarmilor împotriva protestatarilor din seara de 10 august, presiunea și dorința de control asupra presei, înlăturarea Laurei Codruța Kovesi de la șefia DNA și cererea de revocare a procurorului general Augustin Lazăr au fost alte critici care i-au determinat pe europarlamentari să voteze împotriva României.

PE solicită si întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informații, ca urmare a acuzațiilor repetate din partea clasei politice de la București, că SRI ar interveni în activitatea sistemului judiciar.

Rezoluția e cu atât mai sensibilă cu cât descalifică puterea de la București (PSD-ALDE) cu doar câteva săptămâni înainte de preluarea de către România a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, eveniment pe care îl urmăresc toți oficialii de la Bruxelles.

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a anuntat că, atât el, cât și colegii săi liberali din PE, au votat rezoluția. Grupul europarlamentarilor PSD a votat împotrivă.

Dintre cele 28 de țări care fac parte din Uniunea Europeană, numai Polonia și Ungaria au mai primit rezoluții similare votate de Parlamentul European.

În septembrie anul acesta, Parlamentul European (PE) a demarat împotriva Ungariei „opțiunea nucleară”, procedură prin care declanșează Articolul 7 al Tratatului UE, la finalul căreia Ungaria ar putea rămâne fără drept de vot în CE.

Guvernul de la Budapesta, condus de Viktor Orban, a fost criticat pentru atacul asupra universităților (cazul Universității Central Europene, finanțată de miliardarul George Soroș, care a anunțat că își va muta sediul la Viena din cauza atmosferei ostile venite din partea lui Viktor Orban), pentru intimidarea presei incomode cu Executivul lui Orban, pentru legile ostile care dezavantajează ONG-urile care susțin drepturile minoritarilor și ale imigranților. De altfel, Viktor Orban este unul dintre liderii cu o virulentă retorică împotriva valului de imigranți venit din Siria.

Aceeași procedură a fost declanșată și în cazul Poloniei, anul trecut, dar ea a venit din partea CE. Tot atunci, PE o sancționa simbolic, printr-o rezoluție similară cu a României, în care erau enumerate controversele pe tema statului de drept.

CE a considerat măsurile luate de conservatorii polonezi o încercare de subordonare a puterii judiciare în fața celei executive, în timp ce guvernul de la Varșovia a susținut că a luat aceste decizii pentru a pune capăt „castei corupte” a judecătorilor. Drept consecință, în decembrie 2017, Comisia Europeană a lansat procedura de activare a articolului 7 al Tratatului UE, declanşată când un stat membru încălcă valorile europene.

Azi la Bruxelles, europarlamentarul german Elmar Brok le-a spus social-democraţilor europeni că Articolului 7 ar trebui activat și în cazul României, potrivit Europa FM.

În schimb, liderul grupului Socialiștilor și Democraților, Udo Bullmann, din care fac parte și europarlamentarii PSD, a declarat că nu se pune încă această problemă. Și prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans, a infirmat această ipoteză.

Sancțiunea de azi din Parlamentul European este una simbolică, fără urmări directe. Ea afectează imaginea țării la nivelul UE.

Decizia Parlamentului European este dublată astăzi de publicarea Comisiei Europene a raportului anual MCV, un mecanism prin care instituțiile europene monitorizează progresele pe care România s-a obligat să le îndeplinească în ceea ce privește reforma sistemului judiciar.

Dacă în fiecare an raportul lăuda pașii făcuți în sistemul judiciar românesc în lupta împotriva corupției, acum, Frans Timmermans a criticat măsurile controversate pe justiție luate de Coaliția PSD-ALDE. Într-o singură zi, România a încasat două bile negre, regresele au devenit dominante.

CE cere suspendarea imediată a aplicării legilor justiției în formula patentată de Comisia Florin Iordache și revizuirea lor ținând cont de recomandările Comisiei de la Veneția și de Greco. Aceleași recomandări vin și pentru modificările la Codul Penal și la Codul de Procedură Penală.

În plus, CE face recomandări și pentru numirile/revocările în cadrul sistemului judiciar:

• Suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire și revocare aflate în curs, care vizează procurori în funcții-cheie.
• Relansarea procesului de numire a unui procuror-șef al DNA, care să aibă experiență dovedită în domeniul urmăririi penale a infracțiunilor de corupție.
• Numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a unei echipe interimare de conducere a Inspecției Judiciare și numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei instituții.
• Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcții de conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandarea din ianuarie 2017.

Cu alte cuvinte, Comisia Europeană recomandă ministrului Justiției, Tudorel Toader, să renunțe la procedura pe care o inițiase pentru revocarea procurorului general, Augustin Lazăr.

În comparație cu România, Bulgaria a primit o bilă albă, iar dacă va continua „tendința pozitivă’’, potrivit comunicatului oficial, foarte posibil ca vecinii de peste Dunăre să scape de acest tip de control din partea autorităților europene.