Publicitate
E clar, Statul Islamic nu tratează cu uşurinţă ameninţarea forţelor supranaturale. Ca să-nţelegem de ce magicieni stradali, aparent inofensivi, sunt puşi in aceeaşi oală cu vrăjitori presupuşi satanici care fac farmece, am vorbit cu Adam Silverstein, profesor de religii abrahamice la Universitatea Bar-Ilan din Tel Aviv şi autor al cărţii Islamic History: A Very Short Introduction. El este şi magician membru Magic Circle, o organizaţie cu sediul în Marea Britanie care se dedică „promovării şi dezvoltării artei magiei".Conform lui Silverstein, problema este în mare parte una de natură semantică. „Cuvăntul în arabă pentru „magie" este sihr, pronunţat cu un H gutural, iar în Coran înseamnă „magie neagră", dar în lumea arabă modernă acelaşi cuvânt este folosit pentru „magia ca formă de divertisment", a explicat Silverstein. „Asta poate duce la confuzii nefericite care pot, ocazional, să aibă consecinţe serioase pentru magicienii din lumea musulmană.„Capitolul 2, versetul 102 din Coran specifică faptul că „diavolii" sunt cei care predau magie. Şi cum sihr este asociat cu „diavolii", nu m-ar surprinde deloc dacă unii oameni din lumea musulmană asociază sihr, chiar şi în sensul de divertisment, cu forţe ameninţătoare."
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Statul Islamic arde de viu un pilot iordanian într-un video Decapitările au făcut Statul Islamic să fie ceea ce este Statul Islamic răstigneşte şi îngroapă copii de vii