Doi români mi-au spus cum au ajuns victimele țepelor crypto și se lasă cu lecții pentru tine

Ai putea crede că lumea e deja familiarizată cu mijloacele prin care pot fi furați bani, de la clasicele scheme piramidale lansate sub diverse forme în România anilor ‘90 până la mailuri sau mesaje scam al căror singur rost e să dai click pe un link, să introduci datele cardului, să livrezi niște bani undeva cu promisiunea unui câștig.

În lumea crypto, astfel de tehnici sunt pe steroizi.

Din multe puncte de vedere, sistemul financiar construit pe cryptomonede este perfect pentru oricine vrea să ascundă urma banilor. Aceasta e fundația pe care atacatorii construiesc vise: bagi o sută de euro și în câteva săptămâni, în câteva luni, deja numeri banii cu miile. Sau poate e o nouă cryptomonedă în care să investești și să culegi profitul curând, înmiit. Sau poate că ți se vinde senzația că aici și acum îți decizi viitorul financiar.

Iuliana* s-a regăsit într-o astfel de situație. A văzut pe Facebook o reclamă despre investiții în cryptomonede. A intrat pe link, a dat diverse date personale – nume, mail, număr de telefon. Un presupus agent de investiții i-a scris pe WhatsApp. A ținut legătura cu acesta aproape trei luni, timp în care a făcut diferite investiții cu o sumă totală de 36 000 de euro – economii și împrumuturi. „Graficul îmi arăta un câștig consistent la care nu m-aș fi așteptat vreodată.”

Înainte de investițiile majore, ea a pornit cu 250 de euro și promisiunea celui care s-a dat drept agent de investiții că e vorba de un câștig garantat. Prima plată a făcut-o printr-un link primit pe WhatsApp. Apoi, a ținut zilnic legătura cu agentul fie la telefon, fie prin WhatsApp.

Graficul presupusului profit arăta un câștig considerabil, iar ea a fost convinsă că trebuie să investească și mai mult. „După ce am avut fondurile, agentul m-a îndrumat să descarc aplicația AnyDesk ca să facem împreună tranzacția.” Motivația era că sunt pași mai complicați. Astfel s-a asigurat și că ea chiar livrează banii. Doar că tranzacția a fost respinsă de bancă.

„Am fost contactată de bancă pentru verificarea tranzacției. Bineînțeles că le-am confirmat că eu am făcut plata, dar ei au insistat să le spun dacă sunt îndrumată de vreun agent, dacă am accesat link-uri primite pe WhatsApp, menționând că aș putea fi victima unei fraude.” Ea era, într-adevăr, victima unei fraude, doar că n-o știa încă în acel moment.

A făcut plata, sub euforia câștigului arătat de grafic. Momentul zero a fost când a vrut banii respectivi. „I-am spus că aș vrea să retrag o parte din sumele investite și a devenit vizibil iritat. A încercat să mă facă să mă răzgândesc pe motiv că acel câștig ar putea scădea. Aveam nevoie de bani, așa c-am insistat pentru retragere.”

Banii nu i-a primit, ba din contră. A început să aibă suspiciuni și s-a logat singură în aplicația în care agentul i-a dat acces. „Am dat click pe «retragere», dar funcția nu era disponibilă.” Agentul a contactat-o și i-a spus că dacă vrea să retragă banii, trebuie să plătească un comision de zece la sută pentru suma respectivă. Din acel moment și-a dat seama că a fost păcălită, câștigul „garantat” n-a existat niciodată și că banii sunt pierduți.

„Știu că toți ne gândim că așa ceva nu ni se poate întâmpla tocmai nouă, dar, uneori, câștigurile acestea fabuloase te orbesc, te gândești doar la finalitatea fericită.”

Vorbim de cryptomonede de mai bine de un deceniu, iar, de la momentul lansării Bitcoin și până în prezent, domeniul s-a dezvoltat în toate direcțiile, atât prin numărul de monede și platforme lansate, cât și prin produse terțe, cum ar fi NFT-uri sau tranzacții în metaverse. Pe scurt, e o piață extrem de populară ceea ce-o face extrem de ofertantă pentru infractori.

Totodată, nu există date precise cu privire la câte țepe se dau prin promisiunea unor investiții. Există însă o certitudine: sunt mai multe de la an la an. Între ianuarie 2021 și martie 2022, de exemplu, a fost stabilit un record la nivelul Statelor Unite ale Americii: peste 46 000 de investiții crypto au fost raportate drept scam cu pierderi de aproape un miliard de dolari. Ca factor de comparație, în 2018 au fost raportate fraude de circa 12 milioane de dolari. Și e important de menționat: sunt investițiile raportate drept scam. Cele neraportate pot fi și mai multe.

Estimarea grupului de research Chainalysis e că, la nivel mondial pentru 2021, pierderea a fost de 6,2 miliarde de dolari, o creștere anuală cu 80 la sută. Datele aceluiași grup mai arată un fapt îngrijorător, mai ales pentru români: între iulie 2020 și iunie 2021, cetățeni din Europa de Est au făcut un volum de tranzacții în crypto de peste 815 milioane de dolari în scheme care s-au dovedit țepe. 

Internetul este un mediu extraordinar pentru a atrage noi victime, după cum subliniază Raluca Voicu, Manager Issuer și Acquirer Fraud Investigations, ING Bank. „«Oportunitățile de investiții» sunt distribuite de către fraudatori prin reclame afișate în mediul online, pe diverse platforme sociale, de la TikTok, Facebook sau Instagram, până la Linkedin și chiar anunțuri pe Google. Promit câștiguri fabuloase și extrem de rapide cu investiții minime.”

Primul pas e ca un infractor să creeze un contact cu potențiala victimă. Urmează apeluri telefonice sau mesaje, dezvoltarea apropierii față de aceasta și câștigarea încrederii, după cum detaliază Raluca. „Pun la dispoziție chiar și dovezi – false, bineînțeles – ale unor alți clienți care «s-au îmbogățit» datorită lor. Ca să nu ridice suspiciuni, propun inițial investiții de sume mici. Până la urmă, ce rău se poate întâmpla dacă investești doar 50 euro? Ulterior, sumele solicitate cresc.”

Într-o situație similară s-a regăsit Traian*. A văzut pe TikTok o reclamă în care se spunea că primește doi lei dacă se uită la un clip și 250 de lei dacă se uită la o sută. Mai departe, a fost atras într-un grup de Telegram unde a „investit” și pierdut 2 000 de lei. „Era un grup închis cu aproximativ cinci mii de membri și în care posta o singură persoană diferite informații despre programul de investiții în cryptomonede. Îl susținea și cu dovezi false de plată.”

Presupusul investitor folosea, așa cum l-a denumit, un „bot de investiții automate”. Și propunea trei planuri de investiții:

• la 152 de lei – câștig a doua zi de 27 045 lei;
• la 218 lei – câștig de 41 723 lei;
• la 289 lei – câștig de 85 829 lei;

Sumele sunt ireale, într-adevăr, tocmai de aceea vin și dovezile false să le susțină.

„Am început cu ultimul plan de investiții. Ar fi trebuit să primesc în câteva ore, direct pe card, suma de 85 829 lei. La îndrumarea persoanei cu care am discutat pe Telegram, mi-am deschis un cont pe o platformă de tranzacționare și am cumpărat de 289 lei monedă BNB. Ulterior, am transferat banii către un wallet și am trimis o captură de ecran cu dovada plății.” Promisiunea era investirea sumei pe bursa din Coreea.

În câteva ore, a fost felicitat pentru alegere și-a primit chiar un screenshot în care erau suma băgată și câștigul. Traian a vrut să retragă 50 de mii de lei, iar restul să reinvestească. Agentul i-a cerut încă 700 de lei, comision, transfer la fel ca prima dată. A trimis și suma asta. 

A primit în mai puțin de 24 de ore un document cu dovada transferului, dar și mențiunea că banii au rămas blocați într-o bancă. „Pentru deblocarea banilor trebuia să mai plătesc 1 000 de lei.” A mai plătit încă o dată, a trimis dovada de plată și-a așteptat. „Nu mi-a ridicat nicio suspiciune că am fost păcălit. Totul părea foarte real.”

Adevărul e însă că schema în care intrase se contura drept una piramidală. 

Investitorul de pe Telegram a mai cerut încă o dată bani, de data asta cinci mii de lei – impozit pe profit. A fost momentul în care s-a risipit euforia care l-a împins pe Traian să trimită primele tranșe de bani. „I-am zis că n-am suma respectivă și că n-o să fac plata. Imediat a început agitația. A început să fie mai agresiv și îmi tot zicea că dacă nu voi face plata curând, azi, voi pierde banii.”

A fost momentul în care el a verificat dovezile de plată de pe grup și și-a dat seama că sunt falsificate. „Am căutat pe internet modul acesta de investiții. Așa am văzut că mai sunt și alte persoane păcălite prin aceeași metodă. Când i-am zis că mi-am dat seama că este o fraudă, că am fost la poliție și că doresc banii înapoi, nu mi-a mai răspuns și m-a blocat.”

Fraudele prin presupuse investiții sunt cele mai întâlnite. Pot fi atât prin transfer bancar direct, validat de victimă, cât și prin intermediere prin cryptomonede. Și în acest ultim caz banii nu mai pot fi urmăriți. Iar în primul, tehnic, este înșelăciune, dar nu și furt, deoarece clientul băncii a autorizat tranzacția.

Pe lângă acestea, sunt cele în care infractorii profită de popularitatea unor cryptomonede și de valorile lor mari înregistrate în anumite momente, astfel că ajung să creeze exchange-uri și portofele false prin care să obțină bani de la oameni. În aceeași abordare, e vândută promisiunea că poți cumpăra mai ieftin și, implicit, să vinzi mai scump apoi.

Scopul oricărui infractor e să ajungă la bani și tehnicile sunt cât se poate de diverse, inclusiv un phishing clasic cu link primit pe mail, social media sau aplicații de mesagerie. 

Raluca susține că sunt câteva semnale care te pot ajuta, cum ar fi că dacă vezi expresii precum „oferte cu câștiguri de nerefuzat” sau „investiții cu profituri garantate”, poți ignora liniștit anunțurile. Cel mai probabil vin de la fraudatori.

Totodată, întreabă-te de câte ori în viața te-a căutat un „expert” să împărtășească cu tine secretele unor investiții de mare succes, fie cryptomonede sau nu. Iar dacă vezi postări de la prieteni, persoane cunoscute, în care se laudă cu diverse câștiguri, verifică direct cu ei. E posibil să fi căzut victima unui furt de identitate. Același lucru se poate întâmpla și cu profilurile sociale ale unor persoane publice, în care oamenii au încredere.

Mai important decât orice altceva: nu transmite date personale sau copii ale actelor de identitate prin rețelele sociale sau prin link-uri primite pe mail sau mesaje text. Adaugă la asta și că orice „pont” primești, orice sfat, verifică entitățile reale, iar pe acestea verifică-le să fie securizate. 

În cazul în care îți dai seama că ai fost victima unei astfel de fraude, Raluca oferă trei sfaturi esențiale: „Blochează cu prioritate cardurile bancare utilizate și raportează imediat cazul băncii tale. Păstrează cât mai multe dovezi din corespondența cu fraudatorul și din pașii efectuați și pune-le la dispoziția Poliției printr-o plângere. De asemenea, sesizează cazul și Directoratului Național de Securitate Cibernetică.”

• nu te loga în site-uri pentru care ai primit link prin diverse căi;
• nu instala aplicații doar pentru că e nevoie de ele pentru investiții;
• nu deschide atașamente din mail sau aplicații de mesagerie, dacă nu știi de unde vin;
• cardul e instrument de plată și nu de încasare, cum ar vrea infractorii să crezi;
• informează-te mereu când e vorba de-o ofertă prea bună;

În cazul în care bănuiești că te regăsești într-o astfel de schemă și nu ai trecut deja prin diverse verificări, sunt câțiva pași prin care să vezi ce se întâmplă de fapt.

Pornește de la pagina oficială a platformei respective, unde găsești o adresă de mail, un număr de telefon sau un chat unde să întrebi dacă agentul care te-a contactat este angajatul lor sau lucrează cu el. În numeroase cazuri, fraudatori folosesc numele unor companii cunoscute ca să-și consolideze credibilitatea. Verifici astfel numele și numărul de telefon pe care el ți l-a dat.

Verifică, totodată, dacă walletul afișat de presupusul agent îți aparține și dacă sumele respective sunt în presupusul wallet. În seria de verificări, vezi dacă datele companiei la care presupusul agent lucrează, chiar dacă aceasta este din străinătate.

Apoi vine și cea mai importantă etapă, acolo unde multe victime își dau seama că de fapt a fost o fraudă: solicită retragerea de fonduri și vezi dacă primești sumele sau îți solicită comisioane suplimentare mascate drept „procent” din câștiguri. Ține minte că ar trebui să ai în permanență acces direct și necondiționat la cont, fără să ai nevoie de broker pentru acces.

Nu în ultimul rând, caută informații, pune întrebări.

În cele mai multe cazuri găsești un forum, găsești poveștile altora care au trecut prin același lucru sau printr-o situație similară. Caută online presupusa companie de investiții sau așa-numitul broker și folosește toate datele pe care le ai disponibile, de la nume și mail la telefon și conturi de pe platforme de mesagerie, ca Telegram, Discord și altele.

Nu în ultimul rând, ține minte și acest îndemn de la Raluca: „Nu te feri să fii suspicios.” Niciodată n-ai suficiente informații, iar când e vorba de banii tăi trebuie să fii cu atât mai precaut. Oricine poate deveni victimă a unei fraude și tocmai de-asta e important să-ți iei cât mai multe măsuri de siguranță.

*numele au fost schimbate pentru a le proteja identitatea.