Pe 16 septembrie, Timișoara a fost orașul selectat de Consiliul European drept Capitală Culturală pentru anul 2021. Am așteptat să treacă câteva săptămâni, până s-au mai calmat spiritele și bucuria aia dubioasă de imediat după moment, și am dat o tură prin oraș să vorbesc cu oamenii care se învârt prin cotloanele mai puțin cunoscute ale artei.

Am fost curios să le aud gândurile și așteptările, la rece, despre ce-a fost, este și ce va deveni cultura în urbe, în contextul actual. Ce șanse are orașul ăsta să se transforme, măcar cultural, în ceva digerabil.

VICE: Te-așteptai să ia Timișoara titlul?
MAJr: Da!

Care au fost atuurile noastre când s-a făcut selecția?
Că-i faină Timișoara [zâmbește]. Din punctul meu de vedere, oamenii, orașu-n sine, vibrația orașului.

Ce înseamnă momentul ăsta pentru Timișoara?
Un început optimist. Și un potențial pentru a face lucruri faine, nefăcute încă.

De exemplu?
Mă… Ghiduri mai multe, cântări pentru muzicieni, activități mai multe pentru alți artiști.

Ți-am zis, mă bucur că s-o-ntâmplat, da' îmi las părerile să se creeze de-a lungu' procesului.

Crezi că or să vină oameni noi să halească cultură?
Posibil. Din moment ce orașul a intrat în acest nou pattern, există o urmă de optimism la fiecare dintre noi, inclusiv la public, artiști, și-așa. Și-atunci da, cred că există o chestie care va încuraja oamenii să vină spre zona culturală.

Gabriela Firea a declarat că prin proiectul ăsta se sprijină zonele mai „defavorizate cultural". Ce zici?
Toată lumea-i șmecheră și fiecare face ce poate.

VICE: Ce-ai simțit când ai aflat marea veste?
K-lu: Mirare maximă. Șoc maxim. N-am urmărit atent cursul procesului, dar când am auzit că-i în cursă Cluju'… Dar a fost cea mai faină palmă pe care am primit-o vreodată.

Cum crezi că se vor schimba lucrurile în cultură?
Fiecare cu așteptările lui. Fiecare visează-ntr-un fel, dar mi-e să nu fie prea multe așteptări și să nu se ridice la nivelul ăla de basm. Aștept să văd ce apare nou în peisaj.

Crezi că a venit marea șansă a undergroundului?
S-ar putea și sper să vină mai mulți oameni și la chefurile independente. De exemplu, văd tot mai mulți străini la party-urile astea, și chiar dacă unele vor ajunge mai mari – ceea ce-i foarte bine și sănătos – petrecărețul puritan nu va muri niciodată.

O să aducă statutul ăsta la mai multe magazine de discuri, grupuri de chefuri în oraș?
Păi eu sper, sper. Sunt mai puține lucruri de-astea la noi, că n-o fost suficient soare, suficientă apă, suficient pământ roditor. Odată cu Capitala culturală, s-o creat un mediu mai prielnic. Poate că mai sunt și unii oameni care o lălăie, care-s lipsiți de pasiune. Acum, poate li se deschide și lor o ușă.

Tu ce artiști, organizatori, tip de muzică sau cultură nouă ai vrea să vezi aici?
La modul general, aș vrea mai mult interes din partea autorităților. Cunosc prea mulți artiști care duc lipsă de finanțare sau de un atelier. În plus, nu este club de muzică electronică într-o viitoare Capitală Culturală. Acuma, pe bune…

Zi-mi totuși și de-un artist pe care l-ai vrea aici.
Mă, probabil unul din zona mea, din preferații mei. Kid Koala, de exemplu.

VICE: Te mai întorci în Timișoara?
IRLO: Ca plan, prietena mea-i de-acolo și vreau să mă reîntorc. În primul rând, ca să deschidem un fel de spațiu, atelier cu băieții care-s cu zona, dar și galerie, ca să fie pentru public.

Unde erai când ai auzit vestea că Timișoara va fi Capitală Europeană?
O fost chiar un context foarte funny pentru mine (râde). Eram în Cluj, în Piața Matei Corvin. Se dădea o veste, dar nu știam exact despre ce e vorba. Erau cetățenii organizați în cercuri concentrice și când am auzit că o dau cu „Din păcate,…". Eu și prietena mea am scos un chiuit de bucurie când am auzit „Timișoara". S-or uitat toți clujenii lung la noi.

Cum se va schimba de acum calitatea lucrărilor pe care le faceți voi în oraș?
Bună-ntrebare, că aici e miezul așteptărilor tuturor. O să fie mai mult băgată-n seamă drept zonă de artă, decât manifestare de ghetou. Pe de altă parte, ar fi mișto să se ofere mai multe ocazii de lucrat pentru ăștia mai noi. Noi, vechii, o ducem cum o mai ducem, dar pentru ei e foarte important să prindă curaj și să persevereze.

Crezi că vor exista posibilități de finanțare pentru genul ăsta de artă?
Așa ar fi frumos. Știi cum e, se promit o grămadă de chestii și până la urmă nu știi cum iese. Dar am o încredere, poate stupidă, că vor fi fonduri, dacă proiectele-s bune și merită.

Cum se va schimba accesul publicului la ateliere de artă vizuală?
Păi n-am cum să nu-mi amintesc faza cu primarul Robu, care acum doi-trei ani a luat ateliere ale bătrânilor artiști care erau mai centrale, pentru că puteau să fie folosite într-o altă direcție, mai productivă pentru oraș.

Ce tip de cultură crezi că vor căuta cel mai mult turiștii europeni?
Când a fost Sibiu Capitală Europeană, lumea s-a dus mai mult spre cultura clasică. La Timișoara, mă gândesc că or să fie mai multe chestii pentru tineret. Până la urmă – eu vorbesc din perspectiva graffiti/street art – are deja cu ce, și-n ăștia cinci ani, o să explodeze.

Mă gândesc, de exemplu, la scena de muzică electronică, a doua din România, după București.

VICE: Te așteptai să ia Timișoara?
Radu Pieloiu: Sincer, nu. Mă gândeam la Cluj. Dar am participat la acele dezbateri ale Asociației TM2021 și-am văzut dosarul. După ce-am văzut cât de bine e pus la punct, am zis că o să fie foarte bine implementată chestia.

Eram la socrii din Târgu Mureș și-urmăream livestream-ul, cu căștile-n urechi. După dezbaterea premergătoare, la anunțarea orașului câștigător, am zbierat atât de tare c-o început nepotu-miu de un an să plângă.

Zici că ai văzut proiectul. În ce fel va crește calitatea culturii de pe Bega?
Asta depinde foarte mult de organizatori și pe cine vor alege cei din asociație să facă evenimentele. Din păcate, sunt doar câțiva care fac evenimente de calitate. Dar sper că o să aducă mai multe evenimente și, până-n 2021, sper să se creeze o comunitate mult mai strânsă artiști-organizatori-mici antreprenori. Deja începe să se întâmple.

Ce zici de reacția Gabrielei Firea când s-a dat vestea?
Faza cu „zonă defavorizată" oricum a fost scoasă din context. Păi, eu cred că nu ar mai fi nevoie ca orașul-reședință al unei țări să candideze. În București, de exemplu, oricum se petrec multe zilnic. Și cred că asta a vrut să zică, că-i un oraș mai mic, și oricum merita.

Ce a lipsit Timișoarei culturale până acum?
În primul rând, acces la spații. După Colectiv, a fost și mai rău. Noi avem un singur club încăpător, Daos. Și asta-i destul de rău. Dar se vor deschide și alte locații. Eu unul m-am săturat să n-am alternative, când ies în oraș. Și nu cred că-s singurul.

Ai vrea o cafenea sau un club mic strict de jazz?
Deși nu-s neapărat adept al spațiilor monoculturale, mi s-ar părea foarte tare ca fiecare ramură a culturii să se dezvolte. M-ar bucura ca fiecare să aibă cuibușorul său.

Cum se va schimba accesul publicului la cultură, mai ales la cea alternativă?
Mă, dacă un om e dezinteresat, n-ai ce să-i faci.

Dar dacă faci evenimente în cartierele mărginașe, oamenii se vor interesa. „Bă, ce se-ntâmplă? De ce se-ntâmplă asta?". Și-atunci, posibil, oamenii vor fi tot mai interesați și vor începe să meargă la tot mai multe evenimente.

VICE: Mi-ai zis că erai convins că vom fi cei aleși. De ce?
Ovidiu Mihăiță: Păi Bucureștiul și Baia Mare le excludeam din start, din considerente știute. Și față de Cluj aveam rezerve. Nu dintr-un patriotism local, ci că avem un mega avantaj geopolitic ca oraș-entitate.

Noi suntem foarte aproape de Ungaria, Austria și Iugoslavia, iar etniile din orașul nostru trăiesc într-o comuniune mult mai legată decât cea din Cluj, să zicem.

Plus anunțarea autostrăzii Timișoara-Belgrad, ce va lega toate orașele din zonă.

Cum crezi că se va schimba calitatea evenimentelor?
Nu cred nicicum, da' sper că-n bine. Pariez că vor apărea o sută mii de profitori și-o sută de mii de festivaluri și de shit-uri. Mulți vor specula foarte mult treaba asta. În 2007, am jucat două luni în Sibiu cu trupa și vedeam și acolo risipa, inutilul și profitorii. Vor fi și event-uri de top, cum e normal, dar vor fi și niște dărâmături de-o să ne fie rușine, știi?

Ce fel de public trebuie să existe pentru asta?
Un public care să-și ia rolul de public în serios. Iar noi n-am avut asta până acum. Cei mai mari artiști care-or cântat aici sunt Shakira și Lepa Brena. Și mai e ăla, Julio Iglesias. Noi n-am văzut aici AC/DC sau Motörhead. Publicul le mai știe de pe la Sziged, Exit sau Electric Castle, mai nou.

O să vină lumea mai mult la cultură, indiferent dacă e gratuită sau nu?
Da. Dar și chestia asta îi ca-n fabrică: nuștiucât la sută profit, restu' pierderi. E nevoie, clar, și de evenimente gratuite. Mă uit la pensionari, care au câteva milioane de pensie, nu poți să-i ceri cincizeci de lei pe-un bilet. Dar ar sta să vadă, dacă ar trece pe-acolo și-ar fi gratis. La fel, tineri și liceeni și-așa: ei trebuie să vadă, de mici, niște event-uri de calitate. Pentru că atunci când vor avea primul lor salar, corporatiști fiind, să cumpere un disc sau bilet la spectacol.

Ce lipsește acum din circuitul artistic local?
Spații. Spațiile sunt o problemă. Noi organizăm un festival de teatru independent și asta-i cea mai mare problemă. Deși primăria deține o grămadă de dărămături, în douăzeci și șase de ani nimeni n-a fost în stare să zică „luați de-aici". Avem o problemă cu spații stradale gen amfiteatru. S-au încercat câteva. Fail total.

Crezi că are Europa poftă de șaorma noastră culturală?
Sigur. E ultima barieră de exotism ce trebuie trecută.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește mai multe despre Capitale Culturale:
Opt motive pentru care Sibiu e un oraș nasol
Cum se laudă singure cele 14 orașe românești care visează să fie Capitale Culturale Europene în 2021
Ce şanse au cele 11 oraşe din România, care visează s-ajungă Capitală Culturală Europeană în 2021?