Tot ce trebuie să știi despre Avocatul Poporului, care apără urmăriții penal în loc de popor

Am vorbit cu Victor Ciorbea, „former premier minister" și „întâiul Prim-Ministru naţional ţărănist după 63 de ani".

|
apr. 26 2016, 12:42pm

Imaginea din deschidere de Viktor M. Vasnetsov via Wikimedia Commons, colaj de Dana Alecu

În dimineața zilei de 10 decembrie 2013, un grup de vreo sută de tineri ocupa instituția Avocatul Poporului. Au intrat ințial doar câțiva, apoi unul a ținut ușa de fier a instituției și ceilalți au năvălit înăuntru. Singurul jandarm care păzea instituția nu s-a putut opune. Ocupanții erau tineri care protestaseră în ultimele luni, alături de alte câteva zeci de mii, împotriva exploatării miniere de la Roșia Montană.

Acum erau furioși că protestele lor păreau să fi fost în van, pentru că Parlamentul dezbătea o lege prin care proiectul minier din Apuseni putea primi undă verde.

Așa că tinerii, inclusiv reprezentanți ai Uniți Salvăm, Miliția Spirituală și Centrul de Resurse pentru participare publică, intrau acum în instituția care, cel puțin cu numele, ar fi trebuit să le apere interesele. Au cerut celui care conducea la acel moment instituția, profesorul de drept Anastasiu Crișu, să intervină în abuzurile statului din cazurile Roșia Montană și Pungești.

„Noi o țineam pe a noastră și el pe a lui, că nu poate să se implice. Era chiar în marțea neagră și îi reproșam că nu face nimic", îmi povestește Mihail Bumbeș, co-fondator la Miliția Spirituală, ONG care îndeamnă publicul larg la activism civic.

Citește și: Am vorbit cu un psiholog, ca să aflu dacă corupția este o boală psihică

Numele de „marțea neagră" a fost dat zilei de 10 decembrie 2013 de societatea civilă după ce parlamentarii au reușit sau au încercat să promulge mai multe acte normative care încălcau statul de drept: superimunitatea parlamentarilor, amnistia și grațierea unor categorii largi de infractori, legea minelor.

Protestatarii au stat ore întregi în incinta instituției și au negociat cu Avocatul Poporului. Acesta ridica din umeri și spunea că nu poate interveni. Zece zile mai târziu, își dădea demisia, invocând motive personale.

Dacă tu crezi că Avocatul Poporului numește avocați din oficiu, nu ești singurul

Fotografie de Marius Dumbrăveanu / Mediafax Foto

Protestul celor care au luat atunci cu asalt Avocatul Poporului pornea de la rolul acestei instituții, prevăzut de Constituția României. „Este numit (...) pentru apărarea drepturilor și libertăților persoanelor fizice", spune articolul 58.

Astfel, singurul motiv pentru care această instituție există este să te protejeze pe tine sau pe orice cetățean de posibile abuzuri ale autorităților statului, fie că e vorba de primar, de consilierul local, de ANAF, de Parlament, de Guvern, Poliție sau orice alt organ al statului.

Dar, încă de la înființare, din 1991, asupra acestei instituții care ar trebui să reprezinte interesele cetățeanului simplu au planat suspiciuni de partizanat politic și neimplicare. De-a lungul anilor, Avocatului Poporului i s-a reproșat fie că a fost total absent în cazuri în care drepturile cetățeanului simplu erau puse în pericol de autorități, fie că a intervenit discreționar în apărarea drepturilor unor politicieni.

De exemplu, i s-a reproșat că a rămas mut în cazul abuzului de ordonanțe de urgență din timpul Guvernului Ponta și în scandalul Roșia Montană. De altfel, în 2015, raportul MCV (Mecanismul de Cooperare și Verificare – acel instrument prin care Comisia Europeană monitorizează progresele anti-corupție din România) a criticat Avocatul Poporului pentru că nu s-a amestecat în cazul ordonanțelor de urgență care vizau chestiuni politice.

Pe de altă parte, autosesizarea sa în cazul fostului primar general Sorin Oprescu, care cerea să fie scos din arest pentru a fi tratat la un spital, a stârnit suspiciune. La fel și intervenția în cazul evacuării sediilor Antena1 și Antena3, după notificarea ANAF, când un comunicat al instituției preciza că ar putea fi vorba de „încălcarea libertății de exprimare".

Însă primul semn că instituția asta nu a fost niciodată chiar ce trebuie este că, foarte probabil, tu nu prea știi cu ce se mănâncă.

Un studiu făcut de Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC) în perioada septembrie-noiembrie 2015, pe 1 279 de persoane, arată că nu ești singurul. Astfel, 82% dintre cei intervievați au declarat că nu s-au adresat niciodată Avocatului Poporului. Aproape 24% au spus că instituția nu este „deloc vizibilă" în spațiul public și la nivel național, iar 52% că este „puțin vizibilă".

Și mai interesante au fost răspunsurile la întrebarea „Din cunoștințele pe care le aveți, care credeți că este rolul acestei instituții?". Aproape o treime dintre cei întrebați cred că printre atribuțiile Avocatului Poporului se numără și aceea de „a da avocați din oficiu în instanțele de judecată cetățenilor fără posibilități materiale", iar 21% cred că unul dintre rolurile instituției este „de a apăra poporul pe plan internațional".

Victor Ciorbea, între ombudsman și „former premier minister"

Victor Ciorbea, fotografie de Marius Dumbrăveanu / Mediafax Foto

Ca să aflu cum anume funcționează Avocatul Poporului, când și cum se sesisează, l-am vizitat la birou pe cel care conduce această instituție. Avocat de profesie, fost judecător și fost procuror (ambele înainte de 1989), fost premier, fost senator, fost membru fondator PNȚCD și apoi USL, Victor Ciorbea a preluat din iunie 2014 instituția care trebuie să te apere pe tine.

Dacă nu știai, sediul Avocatului Poporului este în centrul vechi, pe strada Eugen Carada, perpendiculară pe Lipscani. Mai exact, fix peste drum de intrarea laterală în Banca Națională a României (BNR). Probabil nu ai văzut sigla, pentru că ți-au fugit mereu ochii spre mitralierele jandarmilor care păzesc dubițele care intră și ies din BNR.

Citește și: Cum să lupți cu țepele companiilor de telefonie mobilă din România

La intrarea în sediu un jandarm stă la o măsuță, cu un registru în față și cu un telefon din alea vechi, cu furcă și fir, al cărui receptor îl ridică din când în când pentru a anunța nou veniții. Sunt condusă de o doamnă amabilă în biroul de la etaj al domnului Ciorbea. Avocatul Poporului este binedispus astăzi și mă invită să luăm loc pe fotoliile de piele din fața biroului. Îmi întinde cartea sa de vizită. Îmi arunc un ochi: „Victor Ciorbea – Ombudsman/Former Premier Minister".

Dincolo de acel „premier minister", care nu cred că există în limba engleză, mă întreb de ce și-o fi trecut această funcție în cartea de vizită, având în vedere că a fost prim-ministru timp de un an și patru luni, acum 18 ani. Dar apoi mi-am adus aminte de CV-ul său, presărat de exprimări de genul „sunt întâiul şi singurul, până în prezent, Primar General al Bucureştilor născut în Transilvania", „am fost întâiul premier creştin democrat din istoria noastră", „am fost întâiul premier creştin democrat din istoria noastră şi respectiv întâiul Prim-Ministru naţional ţărănist după 63 de ani", „singurul şef de promoţie".

Primul moment în care-l dezamăgesc pe Victor Ciorbea

Victor Ciorbea, pe vremea când era „întâiul premier creştin democrat din istoria noastră"

„Ia, spuneți, domnișoară, o să apară la nivel internațional?", mă întreabă despre articol. E puțin dezamăgit de răspunsul meu, că nu știu sigur, că avem ediție în limba română, subiectul e, știți, destul de local.

„Mă rog, dacă spuneți că nu se poate, asta e. Puteam veni și cu perspectivă foarte actuală. Plec weekendul ăsta, mă duc la Barcelona, e o conferință internațională legată de atribuțiile avocaților poporului din mai multe țări", îmi spune, și apoi se întoarce brusc spre plasma din spatele lui, unde Realitatea TV prezintă cazul mamei acuzate de autoritățile canadiene de răpire, după ce a părăsit țara cu unul dintre copiii săi care se afla în custodia tatălui.

„Ne-am autosesizat pe cazul ăsta. De când am venit, am pus un accent deosebit pe sesizările din oficiu. Tot ce apare în mass-media, încercăm să monitorizăm și, în toate cazurile importante în legătură cu care avem și noi atribuții, ne implicăm de îndată", îmi spune Victor Ciorbea.

Apoi vorbim despre accesul tinerilor la Avocatului Poporului, dacă știu ei despre această instituție și dacă apelează la ea. Aflu, astfel, că e foarte probabil ca cei în jur de o sută de tineri care au ocupat instituția în urmă cu aproape trei ani să fi fost printre singurii cu vârste între 20 și 30 de ani care au trecut de ușa instituției.

„N-am găsit foarte multe cereri venite din partea tinerilor. Probabil fie nu cunosc suficient de multe despre instituție, fie încă nu au dobândit suficientă încredere în ea. Este, într-adevăr, o temă de meditație, și poate vom încerca să facem o analiză sociologică", îmi spune Ciorbea.

Citisem pe site-ul instituției că Avocatul Poporului este structurat pe cinci domenii: egalitate de șanse, culte și minorități; drepturile copilului și familiei; armată, polție și justiție; proprietate și muncă și mecanismul pentru prevenirea torturii. Aflasem că Avocatul Poporului face, în urma investigațiilor, recomandări către autoritățile care încalcă drepturile omului. Apoi, dacă nu e luată în seamă, instituția se adresează mai sus, pe linie ierarhică.

Citește și: Bucureștenii își iau țepe de la primari de mai bine de 150 de ani

Și, foarte important, dacă abuzul se face printr-un act administrativ, poate apela la instanța de contencios-administrativ pentru rezolvarea cazului. Mai aflasem că Avocatul Poporului are o foarte mare importanță când vine vorba de ordonanțe de urgență, pentru că e singura instituție care interveni rapid în astfel de cazuri, având în vedere că aceste acte normative nu trec prin aceleași filtre ca o lege.

Nu în ultimul rând, citisem că Avocatul Poporului este responsabil, de mai bine de un an, de Mecanismul de Prevenire a Torturii, reglementat de ONU, în cadrul căruia au obligația să monitorizeze respectarea drepturilor persoanelor închise în locuri de genul penitenciare, aresturi, orfelinate, azile.

Avocatul Poporului, despre politicieni: „E, mai sună și roagă să primesc un caz sau ceva"

Victor Ciorbea, în locul său preferat, live la Antena 3. Captură foto de pe Antena 3

Așa că acum, față în față cu Avocatul Poporului, prefer să abordăm aspectele mai spinoase, cele legate de acuzațiile de partizanat politic și de lipsa de intervenție. Îți redau mai jos un fragment din discuție:

Victor Ciorbea: Instituția aceasta este la mijloc, noi nu suntem în partea puterii legislative, nu suntem nici parte a executivului, nici parte a autorității judecătorești. Suntem o instituție prevăzută în Constituție, ni se consacră articolele 58-60 din Constituție. Avocatul Poporului monitorizează apărarea drepturilor și libertăților persoanelor fizice, inclusiv cetățeni străini și apatrizi. Suntem o autoritate publică, autonomă și independentă, nimeni nu poate să dea Avocatului Poporului nici recomandări, nici să emită instrucțiuni sau altceva.

VICE: Deci nu vă sună telefonul din când în când, pe anumite cazuri, dinspre politicieni?
Nu.

Nu s-a întâmplat niciodată.
E, mai sună și roagă să primesc o echipă sau un caz sau ceva. Asta e normal.

De exemplu, atunci când v-ați autosesizat în cazul lui Sorin Oprescu, a fost din proprie inițiativă sau ați primit un telefon?
A fost mai mult decât proprie initiativă. Chiar mă întorsesem în acea zi de la Adunarea Generală a Ombudsmanilor din Institutul European și unde fusesem ales în consiliul de administrație. Am sosit acasă, am butonat pe canale și am dat despre știre, că nici nu știam. Și era un scandal teribil, mi se pare la Antena3, la doamna Grecu. Era și băiatul ăla care tot apare din partea sindicatului polițiștilor, până și el spunea „nu înțeleg, domne, de ce nu îi dau drumu' din arest să fie verificat?". Ce știam, și era de notorietate publică, era faptul că omul avea un diabet avansat. Asta era clar. În rest, de alte boli sau alte minuni, nu știam. Văzând tot scandalul ăsta, și nenorocirea, discuția, am pus mâna pe telefon.

Ați intrat în direct la Antena3?
Da. Am spus: „Uitați, liniștiți-vă, m-am sesizat din oficiu și mâine dimineață...". Deci a fost o chestiune directă, fără să mă influențeze nimeni, pentru că chiar mi-a fost teamă. Dacă cineva moare în arest și mai ales un personaj atât de...cu notorietatea lui...indiferent ce a făcut sau nu...

Citește și: Despre sâni şi corupţie în politica românească

Păi ar fi contat mai puțin dacă n-ar fi fost de notorietate?
Nu, nu, nu. Dar zic...Ce scandal s-ar fi iscat?! Inclusiv în ce ne privește? Că nu intervenim, că nu monitorizăm, că mecanismul (n.r. de prevenire a torturii) ăsta l-am creat degeaba etc.

Îmi spuneți că vă autosesizați mult din mass media. Dar cum ajungeți la cazuri care nu apar în mass media?
Deci, autosesizările se fac fie la nivel central, fie din partea colegilor din cele 14 birouri teritoriale care monitorizează presa locală și mass media locală.

În afară de presă, fie ea centrală sau locală, vă întreb.
Imensa majoritate vin din audiențe, petiții făcute la noi, telefoane date de la cetățeni.

De-a lungul timpului, vi s-a reproșat că nu ați intervenit în cazul anumitor ordonanțe de urgență, care nu trec prin filtrele prin care trec legile și în cazul cărora Avocatul Poporului este singura instituție care poate interveni rapid.
În cadrul instituției, de la înființare și de când i s-au dat atribuțiile respective și până am venit eu, nu a fost atacată nicio lege și nicio ordonanță de urgență care viza aspecte de ordin politic sau electoral. Și am mers pe această practică un an de zile.

Citește și: Despre sâni şi corupţie în politica românească

De ce exista această practică?
Tocmai pentru că s-a zis că aceste chestiuni care țin de aspecte electorale, de aspecte cu caracter politic pronunțat, e bine să fie rezolvate la nivelul Parlamentului sau de către Guvern, grupurile parlamentare să atace cu obiecții de neconstituționalitate.

Dar tocmai faptul că nu se implica în legi și ordonanțe cu caracter politic îi aducea critici.
Da, da, s-au făcut acuzații. Din momentul în care am tot fost atacat așa în cursul anului 2014, și s-a reușit includerea unei fraze și despre noi în MCV. Exact a doua zi după MCV am dat comunicat și am zis începând de azi, schimb practica instituției. Ca dovadă, anul trecut am atacat două ordonanțe de urgență ale Guvernului Ponta.

Care?
Una privitoare la bacșiș și toate nebuniile, și încă una care îmi scapă acum. Ordonanțele 7 și 8 din 2015, intrați și căutați. Confiscări mașini, admisă de curte. N-am verificat dacă au reglementat sau nu.

Avocatului Poporului i se pregătește ceva

Se putea mult mai bine, dar se putea și mult rău. Cam asta e concluzia discuției despre activitatea Avocatului Poporului pe care am avut-o cu Niki Andreescu, director executiv al APADOR-CH, organizație non-guvernamentală cu experiență în apărarea drepturilor omului.

„Ciorbea a venit cu imens sprijin politic și foarte multă vreme a stat extrem de cuminte. Toată treaba pleacă de la modalitatea de numire și lipsa unei independențe reale. Atâta vreme cât poți fi revocat prin voința politică a Parlamentului în orice clipă, e clar că ai o sabie deasupra capului", îmi spune Andreescu.

Ea reproșează absența unei activități de prevenire a încălcării drepturilor omului: „Despre un amărât nu scrie presa. Ideea acestui mecanism este o monitorizare pro activă a locurilor de detenție, tocmai pentru a preveni încălcări ale drepturilor persoanelor private de libertate. Rolul lui nu este să ia apărara unuia sau altuia, ci să prevină încălcări la nivel general."

Bugetul Avocatului Poporului este de circa zece milioane de lei și are în jur de o sută de angajați, dintre care 70 în cele 14 birouri locale. „Noi, cu banii și cu resursele astea, făceam o treabă de zbârnăiam. Dar nu putem nega că au fost progrese în ultimii ani", spune Andreescu, dând exemple de intervenții puține, dar binevenite, ale instituției.

De altfel, APADOR-CH anunță pe site-ul său că „Avocatului Poporului i se pregătește ceva". Mai exact, împreună cu ActiveWatch și ANBCC, au demarat la sfârșitul lui martie un proiect numit „Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!" prin care fac, parțial, treaba acestei instituții, explicându-le cetățenilor cum anume se pot folosi de acest instrument. Parte din campanie, videoul de mai jos se încheie cu îndemnul: „Puneți-l la treabă!"

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte chestii despre politica românească:
Ce s-a întâmplat în București, în 2015: proteste, corupție și burgerii au devenit noua șaormă
Relația armonioasă a românului cu corupția
Cum ne-a transformat tragedia de la Colectiv într-o comunitate

Mai multe de la VICE
Site-uri VICE