Casa Regală a României, din care au făcut parte Carol I, cel care ne-a condus spre Independența față de turci la 1877, și Ferdinand I Întregitorul, cel care-a condus țara în Primul Război Mondial și în momentul Marii Uniri de la 1918, este pe cale să devină un fel de ONG.

Desigur, unul „de utilitate publică", care va primi un sediu în concesiune și niște bani de la stat. Poate că avea Marx dreptate când spunea că istoria se repetă, întâi ca tragedie, apoi ca farsă.

Tragedia a fost în când, în repetate rânduri, regimul cripto-comunist condus de Ion Iliescu și partidul său (FSN-FDSN, azi PSD) l-a batjocorit și alungat din țară pe Regele Mihai. Întâi i-au refuzat dreptul de a intra în România, în 1990. Apoi l-au oprit pe autostradă cu escortă armată, pe când încerca să viziteze mormintele strămoșilor de la Curtea de Argeș și l-au expulzat, în 1992. În 1993, MAE i-a refuzat intrarea în țară pe motiv că avea scris pe pașaport „Majestate Regală", iar în 1994 PDSR a cerut ca regele să fie declarat „persona non grata", iar președintele Iliescu a cochetat cu ideea unei legi prin care fostului suveran să-i fie interzisă intrarea pe teritoriul național.

Farsă a fost când fiica cea mare a Regelui Mihai I, Margareta, s-a întâlnit și s-a pozat cu actualul șef al aceluiași partid, un condamnat penal definitiv, Liviu Dragnea, pentru a discuta despre reglementarea legală a statutului Casei Regale.

Și, ca să nu rămâie mai prejos, în aceeași zi a ieșit și premierul tehnocrat al republicii, Dacian Cioloș, care a anunțat că Guvernul deja lucrează la o lege privitoare la Casa Regală a României. Proiectul e, momentan, în dezbatere publică.

Românii vor avea astfel de susținut financiar încă o instituție al cărei statut va fi reglementat prin lege, dar fără ca acest nou act normativ să limpezească într-un fel complicațiile dinastice, constituționale și legale referitoare la monarhia română.

E greu de precizat dacă e vorba doar de o intrare în normalitate, de împăcare cu istoria, cum vor să credem inițiatorii, sau de un gest electoral – n-ar fi primul – de încercare de folosire a imaginii Coroanei și Monarhiei în jocul politic, răsplătită cu niște bani, un sediu și 20 de posibile sinecuri. Unii dintre monarhiștii români nu s-au arătat deloc încântați de apariția acestui proiect de lege.

În plus, suntem pe cale să asistăm și la o premieră europeană. Ultimul rege al (Austro-)Ungariei a fost sanctificat, dar nici la Budapesta nu există vreo instituție similară celei propuse la noi.

În Austria, o monarhie milenară, totuși, Karl von Habsburg, șef al dinastiei de Habsburg-Lothringen, a fost realizator TV și este acum om de afaceri, ONG-ist și politician (ales europarlamentar în 1996), toate acestea după ce tatăl său, Otto de Habsburg, a renunțat la orice pretenție de restaurație. Familia regală austriacă nu și-a recuperat nici bunurile naționalizate de Prima Republică, fondată în 1919.

Romanovii din Rusia, cei care au supraviețuit exterminării bolșevice, au o asociație ce nu revendică tronul și desfășoară acțiuni caritabile.

În Serbia vecină, urmașul ultimuli monarh din dinastia Karageorgevici trăiește la Belgrad și încă nu a renunțat, formal, la dreptul de a ocupa tronul țării, întrucât tatăl să nu a abdicat niciodată.

Primul articol al proiectului Guvernului prevede calitatea de „persoană juridică de utilitate publică, autonomă și fără scop patrimonial, păstrătoare a tradițiilor naționale și a valorilor statului român modern, promotoare a dezvoltării României" pentru Casa Regală a României.

Legea ar consfinți și dreptul șefului casei regale de a-și scrie și adopta un statut, recunoscut oficial de statul republican prin publicare în Monitorul Oficial.

Și activitatea prevăzută în lege este asemănătoare cu aceea a unui ONG: recunoașterea și promovarea tradițiilor, simbolurilor și realizărilor valoroase (probabil prin diplome și medalii), organizarea comunităților locale pentru proiecte de dezvoltare, acțiuni caritabile și educaționale, de promovare a artelor și științelor și a potențialului turistic.

În plus, Casa Regală-ONG va putea participa la reuniuni internaționale și încheia parteneriate cu diverse autorități, tot în diverse scopuri mărețe.

Dar legea prevede și câteva activități ce par destul de lucrative: „recunoașterea calității produselor și serviciilor companiilor care activează pe piața românească". Adică ceva între o firmă de certificare (ISO etc.) și o companie de marketing comercial.

Ai văzut vreodată ciocolata Principele Radu, cu 55% cacao, sau Castelul Peleș, și mai amar, cu 75% cacao? Și Principesa Margareta e brand de ciocolată, dar cu lapte.

Și sunt sigur că ai văzut pe diverse produse, de exemplu pe cutii de lapte, un desen și o inscripție potrivit cărora compania producătoare este „furnizor al Casei Regale".

Dar cum nimic nu-i gratis, Casa Regală primește la schimb, pentru aceste servicii aduse patriei, Palatul Elisabeta, în concesiune pe 99 de ani, ca sediu. În plus, cheltuielile de funcționare și cele de participare la proiecte (parțial) vor fi susținute de la Bugetul de Stat al republicii. Dar Casa Regală va putea și să primescă tot felul de donații și plăți pentru servicii.

Casa Regală a României, devenită prin această lege, dacă va fi aprobată, ONG de interes public, va beneficia și de o schemă de personal cu 20 de angajați, plătiți tot de la bugetul de stat, pentru funcționare. Dacă și ce vor avea acești angajați de făcut va fi stabilit prin statutul Casei.

În mod absolut dubios, autorii proiectului de lege au lăsat necompletat, în Expunerea de Motive, exact capitolul cu „Impactul financiar asupra bugetului general consolidat", așa că nimeni nu știe cât ne va costa această afacere.

Și, tot prin această lege, pe lângă indemnizația pe care o primește Regele Mihai I ca fost suveran al României, alături de foștii șefi de stat Ion Iliescu, Emil Constantinescu și Traian Băsescu, Șeful Casei Regale a României va primi o indemnizație lunară egală cu a foștilor șefi ai statului. Această poziție va fi, în același timp, asimilată unei demnități publice.

Prin acceptarea acestui aranjament, actualii reprezentanți ai Casei Regale par să recunoască, de fapt și de drept, caracterul de republică al statului român, renunțând astfel atât la ideea unei restaurații monarhice. Ceea ce ar putea fi o decizie pragmatică pentru secolul XXI, dar acordă și legitimitate moștenitorilor unui regim despre care și regele, și monarhiștii considerau că este nelegitim.

Să fie o „ abdicare pentru rentă", cum a mai fost acuzat Regele Mihai în toată perioada comunistă? Faptul că a trăit modest, muncind, ar putea fi un semn că nu.

Totuși, reacția Casei Regale , că „primeşte cu încredere proiectul de lege (…) care are ca scop consolidarea pe termen lung a rolului Casei Regale a României în societate" pare să fie de acceptare a aranjamentului.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte chestii despre bugetul de stat:
Am fost la ședința de buget de la Primăria Sectorului 5, ca să văd pe ce se duc banii tăi
Întrebarea zilei: Vor românii din diaspora să cotizeze 10 euro fiecare la bugetul de stat?
Fost comisar al Gărzii Financiare: „În România se fură anual miliarde de euro cu sprijinul politicienilor"