Ăsta e logoul stilizat al Comunităţii Terapeutice Nova. Efectul de viteză al stelelor căzătoare e foarte tripant, iar felul în care literele sunt stilizate dau senzaţia că strălucesc.
N-or fi ele la fel de finuţe ca navele alea construite în interiorul unei sticle, dar tot mi se par bestiale.
Astea-s nişte bibelouri artizanale care probabil s-ar vinde în târg la Muzeul Ţăranului cu 50 de lei bucata. De fapt alea făcute acolo probabil că n-ar arăta aşa de bine.
Origamiul ăsta complicat e într-adevăr ceva ce n-ai fi în stare să faci pe droguri. Pare oribil de greu de construit, mai ales când ai mâini atât de mari că poţi sfărâma raci cu ele, așa cum au băieţii de aici.
Încă un ou de origami. Ăsta e lăsat lângă recepţie ca să-ţi dea din start de înţeles c-ai intrat într-o parte mai… veselă a penitenciarului.
Pe bradul ăsta de carton deţinuţii îşi trec numele pe copăcei mici verzi. Atunci când le stă ceva pe suflet ei trebuie doar să întoarcă copacelul lor pe partea galbenă şi vor fi imediat îmbrăţişaţi de colegii lor.
Ca verdele de mai devreme se pare că şi rozul e o culoare pozitivă şi benefică recuperării spirituale. Cine n-ar vrea un îngeraş roz mic care se uită speriat într-o parte şi speră că n-a nimerit în aripa de pedofili a puşcăriei?
Da, ştiu, e fix ca un ou de origami, numai că e gol pe dinăuntru. Trebuie să aveţi viziune! Unde unii văd o lebădă jegoasă de hârtie cu ochii desenaţi cu pixul, voi trebuie să vedeţi o pasare phoenix renăscută din propria cenuşă!
Cârcotaşii vor spune că astea arată ca nişte picturi de copii de clasa a patra, dar un om cu ochi artistic v-ar explica că ele reprezintă o întoarcere la copilul interior al artistului, o refulare a personei sale minimalist-autarhice.
Cutiile astea de sugestii şi de încurajări îmi amintesc de cutiile de Valentines Day din liceu, când toate târfele profitau de ocazie ca să-i trimită mai uşor numerele de telefon cocalarului semianalfabet din clasă.
În caz că nu vă daţi seama chestia asta e brodată. Mi se pare că aia de la Hippie Hippie Shake ar trebui să ia act de invenţia asta, pentru că felicitările lucioase de carton nu s-au mai schimbat nabii de când era mama fată.
Văzusem printr-un magazin de hipsteri tricouri care aveau imprimeul făcut să pară ca şi cum era desenat cu markerul. Următorul pas e clar: trebuie să inventăm haine pe care scrii cu un marker special care nu se ia sau nu se diluează de la spălat!
Picturile cu degetele nu sunt doar pentru copii. Ele te fac să faci ceva mai productiv cu mâinile tale decât să rulezi cuie.
Un aranjament floral de excepţie şi un zâmbet de milioane plin de candoarea şi vâna reformării sociale.
Un adevărat mozaic al creştinismului ortodox. Era mai mişto dacă, din toate iconiţele alea mici, se forma chipul lui Iisus când te uitai de la distaţă.
Cum adică asta nu vi se pare handmade? E caligrafie dom’le, cea mai frumoasă dintre arte. Să vă văd pe voi că faceţi buclele literelor atât de florale şi perfect simetrice.
O altă variantă a stemei Comunităţii Terapeutice NOVA, de data asta introdusă într-o instalaţie foto. Totuşi au trişat la pictarea stelei, că se văd urmele de creion pe care nu au apucat încă să le şteargă.