Săptămâna familiei tradiționale

Femeia care a câștigat la CEDO, după ce statul român a decis că n-a fost bătută destul

Opt plângeri și patru certificate medico-legale nu i-au convins pe procurorii și judecătorii români că femeia asta era sacul de box al soțului, un fost securist cunoscut.

de Iulia Roșu; fotografii de Ioana Epure
23 Martie 2018, 6:00am

Angelica Bălșan, 60 de ani, este femeia care a câștigat la CEDO după un proces de opt ani și peste zece ani de bătăi de la soț.

„Nu mi s-a făcut niciodată dreptate în România”, îmi spune Angelica Bălșan, fostă Cămărășescu, în timp ce soarbe dintr-o Cola fără zahăr. Suferă de diabet. Suntem într-o mică sală de festivități a Hotelului Onix din centrul mohorât al Petroșaniului. Un oraș condamnat la uitare, peste care acum plouă cenușiu. Au mai rămas undeva la două mii de mineri din ăia 70 de mii ai anilor 90.

Angelica Bălșan, 60 de ani, a lucrat o viață doar la mine, ca inginer. Acum așteaptă pensionarea de la mina Lonea care se va închide anul ăsta.

Pentru 29 de ani, Angelica a purtat numele lui Cămărășescu. Căsnicie din care au rezultat patru copii, opt plângeri la Poliție, patru certificate medico-legale, zeci de procese, un divorț și 9 800 de euro de la statul român. Pe 23 mai 2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a reținut eșecul autorităților române de a o proteja pe reclamantă în fața violenței domestice „în ciuda solicitărilor ei repetate către poliție, procurori și instanțe de judecată”.

Este al patrulea caz de violență domestică, soluționat și comunicat Guvernului Român, și al doilea în care o femeie își găsește dreptatea la CEDO. Primul a fost în 2012.

Nu doar că instanțele din România nu i-au respectat drepturile Angelicăi Bălșan, ba chiar au acuzat-o că este responsabilă de bătăile de la soțul ei, Nicolae Cămărășescu, pe care l-ar fi instigat. 30% din români cred că femeile sunt bătute și din vina lor.

Cu alte cuvinte, femeia și-a cerut-o.

„După primele două luni de căsnicie, m-a lovit prima dată”, îmi spune Angelica Bălșan pe a cărei față se citește trecutul extenuant. Te uiți la ea și știi că ceva acolo n-a mers deloc bine.

„Mă dădea cu capul de perete, mă încuia în casă, mă trăgea de păr. Pe Bianca o bătea, o scotea din casă și n-o mai lăsa să intre. Pe Septimiu, când îi veneau dracii, îl târa jos, îi punea piciorul în gât și dădea în el până când îi curgea sângele. Eu eram prima la bătaie, apoi băiatul și a treia era Bianca”, își amintește ea.

„Când a auzit Nicolae ce vreau să fac, mi-a zis: «O să câștigi pe dracu'».”

Bărbatul n-a mai apucat să vadă decizia venită de la Strasbourg. A murit în 2016, sărac lipit, într-un sat din sudul României.

1521724874742-DSC_5669
Angelica Bălșan, fosta Cămărășescu, în centrul orașului Petroșani, alături de autoare (stânga).

„Bătăile mai rare și mai lejere”

O perioadă a fost bine, s-au iubit. S-a luat cu Nicolae într-o zi ploioasă de mai din 79, după o relație începută în liceu. Avea 21 de ani jumate și era încă studentă la Facultatea de Electromecanică din Petroșani. La un an distanță a apărut primul copil, Bianca.

„Nu pot să zic că violențele de-atunci erau la ordinea zilei.”

Al doilea copil a venit în 88, Carmela, „feblețea lui Nicolae”. Între timp, însă, bărbatul fusese recrutat de Securitate și trimis la Direcția a II-a contrainformaţii, în Capitală.

„A venit de ziua mea, pe 15 octombrie, și mi-a zis: «ne mutăm la București»”, povestește Angelica amintindu-și ce scandal a ieșit când ea s-a opus plecării. „M-a bătut extraordinar de rău atunci, dar învățase deja cum să dea, fără să mai lase urme vizibile”.

Securiștii l-au potolit o perioadă. I-au chemat pe amândoi la Deva, unde șeful Securității de-acolo le-a zis să se calmeze, să plece mai bine la București, că le dă apartament și loc de muncă. Așa a ajuns Angelica să muncească un an jumate la Ministerul Minelor. Și pentru că locuiau într-un bloc de ofițeri ai Securității, Nicolae nu voia să se facă de rușine, așa că bătăile erau „rare și mai lejere”.

„Pe copii i-am lăsat acasă, la mama mea, ea i-a crescut. Poate că asta a fost o greșeală”, recunoaște. A avut multe certuri și cu cei patru copii ai ei, de-a lungul timpului. Spune că soțul îi înverșuna împotriva ei, fetele chiar au depus mărturie împotriva ei, într-unul dintre procese, dar apoi au declarat că au făcut asta la amenințările tatălui.

Astăzi, Angelica știe că „violența din casă și-a lăsat amprenta asupra vieții lor”.

Bărbatul, un fost ofițer al Securității și personaj cheie la Mineriada din 90

Nicolae Cămărășescu, împreună cu fratele său, prinși de gărzile patriotice la Revoluția din 89.

Cămărășescu s-a remarcat la Revoluția din 89. „A fost prins și aproape să fie împușcat”, zice fosta lui soție. Dar Nicolae a plătit pentru vitejia lui mai degrabă cu funcția.

„Atunci s-a smintit. Căderea bruscă de unde a fost și unde a ajuns l-a făcut mai rău, mai impulsiv, mai violent”, povestește Bălșan. În 90, soții Cămărășescu se întorc în Petroșani, el își reia locul de muncă la mina Aninoasa. În iunie însă pune mâna pe portavoce și îi îndeamnă pe mineri să meargă la București chiar înainte de apelul lui Iliescu de la Televiziune.

„Credea că dacă iese în evidență va câștiga o funcție mai mare”, zice Bălșan. Bărbatul a fost de fapt una dintre figurile importante de la Mineriada din 90 și unul dintre oamenii care au intrat peste redacția ziarului România Liberă și au oprit apariția ziarului. În 2005, Cămărășescu a fost pus sub învinuire în Dosarul Mineriada, care a avut primul termen abia acum o lună.

După evenimentele din 13-15 iunie, s-a întors la Petroșani mai rău decât era.

Cu toate astea, în 92 s-a născut Septimiu, băiatul care astăzi, la 25 de ani, e unul dintre puținii mineri rămași în Valea Jiului. Coboară sub pământ la Vulcan și trăiește în același apartament cu mama lui. În 99, când Angelica avea deja 42 de ani, s-a născut și Andrei, cel de-al patrulea copil. Apoi, certurile au început să se intensifice.

„S-a mutat la Lupeni, ca inginer-șef, și acolo era un colectiv de bețivani. A început să nu mai dea pe-acasă cu zilele, chiar săptămânile.” Atunci a vrut prima dată Bălșan să divorțeze, fiindcă știa că Nicolae o înșela.

„M-am dus la doamna avocat Elena Medveș, cu care eram colegă la Compania Națională a Huilei (CNH) s-o rog să mă ajute. Ea îl cunoștea și pe Nicolae și a decis că nu vrea să se implice, îi era teamă, și m-a sfătuit să nu divorțez”, spune femeia.

„A fost greșeala vieții mele. Nu la prima palmă, ci la prima agresare verbală, când îți zice «du-te dracu», ar trebui să pleci. Că azi accepți una, poimâine alta, mâine-poimâine, te omoară.”

Peste 300 de femei au murit din cauza violențelor din familiile României, în ultimii doi ani. Angelica se poate considera aproape norocoasă. Dar legea n-are de-a face cu supraviețuirea ei.

Legea există, dar nu se prea aplică

1521728786523-DSC_5766
Nicolae Florin, fostul șef al Poliției, este în prezent viceprimar în Petroșani.

Atunci când cauți pe portalul de justiție numele Cămărășescu Angelica, vei găsi peste o sută de rezultate. Ai crede că e o procesomană care-și dedică viața unor cauze absurde. Femeia a insistat însă să i se facă dreptate, deși poliția și procurorii o ignorau de cele mai multe ori.

„Eu sunam la 112 și până venea poliția, Nicolae era deja plecat. Vecinii nu ziceau nimic de frica lui, iar eu ajungeam să-mi iau amenzi pentru tulburarea liniștii publice”, spune ea. Odată chiar l-a întrebat pe șeful poliției de atunci, Florin Nicolae: „Vreți să mă omoare, de ce nu interveniți?”.

M-am dus la biroul fostului șef al Poliției, actual viceprimar, să-l întreb ce s-a întâmplat în vremea aia, când femeia devenise sacul de box al soțului, depunea plângeri, dar nimic din viața ei nu se schimba.

Deși își amintește cu greu anii ăia, omul spune că și-a făcut treaba, „dovadă că s-a ajuns până în instanță, iar acolo e treaba lor; e separarea puterilor în stat”.

„Am acționat conform legii de la vremea respectivă, doar nu puteam eu să-l bag la pușcărie.”

Legea, într-adevăr, nu-i permitea polițistului să-l rețină pe agresor mai mult de 24 de ore și asta cu acordul procurorului. De curând, Guvernul a aprobat un proiect de lege pentru introducerea ordinului de protecție provizoriu: poate fi dat imediat de polițist pentru o perioadă maximă de cinci zile. Acesta ar putea fi urmat de emiterea unui ordin de protecție obișnuit de la judecător, reglementat prin lege din 2012. Asta dacă femeia în cauză ajunge să depună plângere.

Statisticile îți arată că anul trecut au fost înregistrate peste 20 000 de victime ale violenței domestice și au fost emise peste trei mii de ordine de protecție, din care 1 011 au fost încălcate.

Fostul șef al Poliției din Petroșani insistă însă să mă duc să aflu ce stătea la baza acestor scandaluri: „întrebați vecinii să vedeți în primul rând de ce o bătea”. Îmi spune că „doamna Cămărășescu era deseori găsită leșinată de beată”. Așa a auzit de la „băieți”, dar nu mai știe exact cine erau „băieții”. Îl întreb dacă bătaia ar fi fost justificată în situația asta, iar Nicolae își drege vocea și spune un NU ferm, pe fundalul muzicii bisericești care se aude din radioul de pe biroul său.

„În primul rând, e femeie, deci n-ar trebui să dai în ea. Dacă soția mea ar fi avut probleme cu alcoolul, aș fi internat-o.”

Într-unul dintre dosare, martorii spun că Angelica Bălșan avea într-adevăr probleme cu alcoolul, dar nimeni din familia ei și nici autoritățile n-au intervenit pentru a o ajuta.

1521729651746-DSC_5641
Angelica Bălșan a avut o viață tristă și complicată. Nu se consideră vreo eroină.

Opt plângeri și patru certificate medico-legale, degeaba

În 2007 a început procesul de divorț. Nicolae Cămărășescu l-a cerut, fiind deja într-o relație extraconjugală, cu o fostă iubită din tinerețe. Asta nu l-a oprit să-și agreseze în continuare soția din acte.

Anii de divorț au fost cei mai sângeroși. Deși în 2007 și 2008, femeia a depus în total opt plângeri la poliție, n-a fost îndeajuns. Avea nevoie de probele care ar fi trebuit să demonstreze în fața justiției că soțul o rupe în bătaie: certificatele medico-legale.

„Mergeam iarna, pe stradă, cu ochelari de soare să nu mi se vadă loviturile și un coleg de muncă de la mina Lonea mi-a zis: «Auzi, tu, fată, școală ai, salariu ai, de ce te lași să fii bătută? Cât costă să-ți scoți un certificat medico-legal?» Și mi-a dat el 50 de lei pentru asta”, povestește Angelica după o pauză de Kent lung, în fața hotelului Onix.

Certificate medico-legale atestau contuzii la nas, la mâini, la ureche, la genunchi etc. Cel mai rău a fost pe 8 septembrie 2007, când i-a spart nasul și a avut nevoie de zece zile de îngrijiri medicale. „Curgea sângele șiroaie și-am chemat ambulanța.” La spital, soția lui Cămărășescu era deja cunoscută ca victimă a violențelor de-acasă.

S-a dus cu toate la Procurorul din Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani. Acesta a decis, însă, să nu înceapă acțiunea penală împotriva lui Nicolae și i-a dat doar o amendă de 200 de lei.

Atunci, Cămărășescu a recunoscut că a lovit-o, dar „nu în așa fel încât să-i produc leziuni”.

J9fgj10qfN860j7RifcvvpM4W1be320i71c9JtJiFFgXN_FXHL6k-VQwaGuA1-m7k8oI_2O-v7TsfjUFAx338HTRs-X5Mm6-300AVO1F6Jvfa7inpGdJAVPbmkieUthOYJMMRkpb

Ordonanța de scoatere de sub urmărire penală din 19 decembrie 2007

Plângerea depusă de Bălșan împotriva acestei decizii a fost respinsă în martie 2008. La o lună distanță, femeia a contestat ordonanțele procurorilor și a cerut ca soțul ei să fie sancționat penal fiindcă, între drumurile pe la instanțe, era în continuare agresată. Din februarie până în aprilie, a mai depus încă cinci plângeri la poliție, și-a scos un nou certificat medico-legal și s-a dus iar la procuror. Tot n-au fost de ajuns:

„(...) a decis să nu pornească acțiunea penală împotriva lui N.C. pentru cele cinci incidente descrise de reclamantă întrucât nu exista nicio dovadă că el a comis agresiunile în cauză”, arată Curtea.

Procurorul care a considerat că soțul „nu reprezenta un pericol social ridicat”

1521730194926-DSC_5803
Darius Roman, actualul purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroșani, este cel care a decis să nu înceapă urmărirea penală a lui Nicoale Cămărășescu.

La Petroșani, am vorbit cu Darius Roman, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroșani și cel care a decis să nu înceapă urmărirea penală a soțului.

În biroul său care adună laolaltă poze mândre cu Hagi, cupe la fotbal, portretul lui Avram Iancu și icoana Sfintei Fecioare Maria, Darius Roman, îmbrăcat într-un sacou în carouri roz, spune că nu-și mai amintește exact dacă el a fost responsabil de hotărârile luate în urmă cu zece ani sau colegul de-atunci. La dosar scrie clar numele lui.

Procurorul Roman știe totuși de soții Cămărășescu și de plângerile pentru care, spune el, nu existau probe. „Ea n-a avut nici măcar un certificat medico-legal, copiii erau puși ca martori și erau fie de partea mamei, fie a tatălui și pentru asta s-au dat soluții diferite: neînceperea urmăririi penale, aplicarea unei sancțiuni contravenționale sau trimiterea în judecată”, îmi explică el.

Procurorul se arată surprins când îi spun că fosta doamnă Cămărășescu a câștigat la CEDO.

Îi înșir certificatele medico-legale ale Angelicăi Bălșan, dar zice că nu mai știe dacă s-au dat măsuri singulare sau s-au reunit faptele. Dosarul a ajuns în instanță abia când Bălșan a făcut contestație la ordonanțele procurorului.

Răspunsul:

„Reclama o infracțiune de lovire fără să aibă martori sau probe, el de regulă se apăra că n-a fost în casă, iar pentru noi era o situație dificilă să demonstrăm asta.”

Își amintește vag că faptele lui Nicolae Cămărășescu n-ar fi reprezentat „un pericol social ridicat”, conform Art. 18 ind. 1 din vechiul Cod Penal. Roman se apără: „Trebuie să respectăm și prezumția de nevinovăție, doar nu trimitem oameni în judecată, să-i facem suspecți sau inculpați, dacă nu există probe împotriva lor”.

În cazul Angelică Bălșan, CEDO arată că autoritățile n-au considerat că ar fi fost „o faptă suficient de gravă încât să fie aplicate sancțiuni”, deși femeia a avut nevoie de îngrijiri medicale.

În decembrie 2008, se pronunță în sfârșit divorțul soților Cămărășescu. Nicolae se mută la țară, cu iubita, iar Angelica rămâne în Petroșani să-și găsească dreptatea. Doar că, pe 17 februarie 2009, Judecătoria Petroșani îl achită pe Nicolae Cămărășescu.

Bărbatul primește o nouă amendă de 500 de lei, dar nu și-a plătit oricum niciuna dintre ele. Femeia face recurs, Tribunalul Hunedoara îl respinge. Nicolae Cămărășescu rămâne nevinovat în fața legii.

„De regulă, cazurile de violență domestică se trimit în judecată, dacă avem una-doua zile de îngrijiri medicale, un certificat și martori”, spune procurorul Roman, despre cum abordează astăzi procurorii cazurile de violență în familie. Cu toate astea, în ultimii cinci ani, în Petroșani, din 131 de ordine de protecție înregistrate, 46 au fost respinse, 6 anulate și 17 retrase, conform datelor de la Judecătoria Petroșani.

În prezent, 50% din victime își retrag plângerea prealabilă, altele ajung să se împace cu partenerul, ceea ce înlătură răspunderea penală, conform Codului Penal. Pe tema asta există un proiect de lege inițiat de liberali care cere eliminarea acestor prevederi ale Codului pentru ca legea să-i descurajeze sau să-i pedepsească pe agresori.

În urmă cu 10-11 ani, lucrurile par să fi stat mult diferit. Femeile trebuiau să demonstreze violența suferită cu mai mult decât un ochi vânăt sau un nas spart.

Avocata care a împins-o să spere trăiește acum în Norvegia

Din 2009 și până în 2017, Angelica Bălșan a continuat să spere că cineva îi va face dreptate. A intrat și în procesul de custodie, în care a pierdut ambii copii minori la vremea aceea. S-au mutat cu tatăl la țară, dar Septimiu s-a întors la ea după an. Situația din familia tradițională Cămărășescu nu era deloc una tradițională.

Luptele ei s-au dus pe mai multe fronturi și, de cele mai multe ori, le-a purtat singură.

A existat însă o avocată tânără din Petroșani, Sonia Cosma, care i-a oferit consiliere juridică și a încurajat-o să meargă mai departe. Bălșan își amintește că de la ea ar fi aflat de Curtea de la Strasbourg, că ea a învățat-o cum să facă o întâmpinare și cum să se reprezinte singură în instanță. Apoi, Sonia a plecat din țară. Trăiește acum în Norvegia, țara aia care fură copiii românilor.

Am reușit să ne auzim la telefon. S-a bucurat să afle că fosta Cămărășescu a câștigat la CEDO, dar spune că suma primită „nu înseamnă absolut nimic față de calvarul prin care a trecut. Ideea de CEDO, acum zece ani, era relativ nouă, o ultimă speranță de care te puteai agăța pentru dreptate”.

1521730600925-DSC_5618
Angelica Bălșan a auzit prima dată de „violență domestică” odată cu procesul de la CEDO.

Nervi și răbdare pentru procesul de opt ani de la CEDO

Cu lecțiile juridice în cap și experiența cumulată din atâtea săli de judecată, Angelica Bălșan, un simplu inginer, a început să-și scrie singură hârtiile preliminare pentru Strasbourg. S-a dus apoi să-și ia formularele tipizate de la avocata Elena Medveș, fosta colegă de la CNH, le-a completat cum a știut. „Am întrebat-o: «și ce scriu?». Doamna Medveș mi-a răspuns: «ce-ți trece prin cap». Și-așa am făcut”, povestește Bălșan.

„Niciodată n-am crezut că voi ajunge atât de departe.”

În următorii șase ani, Bălșan a tot trimis acte la Curte. Apoi a primit o scrisoare care-i cerea un reprezentant legal. Singura care a ajutat-o a fost chiar Elena Medveș. Primea hârtiile în engleză sau franceză, se ducea cu ele la tradus, apoi la avocată, de acolo lua răspunsurile și se ducea iar la tradus ca să le poată expedia. A făcut asta doi ani, timp în care și-a cumpărat Codul Penal, un dicționar în engleză și unul în franceză.

„Nicolae mi-a zis toată viața că sunt urâtă, proastă și tâmpită. Oi fi eu urâtă, dar proastă și tâmpită știu că nu sunt.”

Avocata Medveș spune că: „Sinceră să fiu nici eu nu credeam că va câștiga. În cariera mea, am înaintat foarte multe plângeri la CEDO și toate au rămas fără rezultat”.

Bălșan ceruse daune de 50 de mii de euro, dar Guvernul României a contestat solicitarea femeii, considerând-o lipsită de fundament şi argumentând că suma cerută este „excesivă”.

Cu toate astea, pe 23 mai 2017, la opt ani după ce a făcut plângerea la CEDO, Angelica Bălșan a câștigat procesul, iar statul român i-a plătit contravaloarea în lei a 9 800 de euro, spre finalul anului trecut. Femeia a aflat că a câștigat procesul de la doi reporteri de la Antena 1 care o căutau pentru un interviu.

Ar vrea o vacanță

CEDO a concluzionat că statul român a încălcat, în cazul ei, Articolele 3 și 14 ale Convenției Drepturilor Omului, adică interzicerea tratamentelor inumane și degradante și interzicerea discriminării de gen. Între altele, Curtea a reținut și „că petentei nu i s-a acordat nicio măsură de protecție, în ciuda solicitărilor ei repetate către poliție, procurori și instanțe de judecată”.

Dacă mai era nevoie să o auzi, Curtea a mai spus și că majoritatea românilor percep violența în familie ca fiind o treabă normală, deși în 2016 România a semnat Convenția de la Istanbul. Asta ne cam obligă să armonizăm legislația naţională cu prevederile documentului, astfel încât femeile şi, implicit, copiii să beneficieze de protecţie sporită în cazul agresiunilor domestice.

Noi, însă, avem adăposturi limitate sau deloc, în opt județe din țară. Banii din proiectul ăla mare de la Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați - vreo 38 de milioane de euro - au fost cheltuiți pe orice altceva decât ajutor pentru victime.

Multe dintre femeile aflate în astfel de situații suferă în tăcere, dar Angelica Bălșan n-a știut să tacă niciodată. Deși a pierdut toate procesele, iar o parte din plângerile la Poliție au rămas fără răspuns, femeia își renovează acum apartamentul din Petroșani cu banii primiți de la statul român care n-a luat-o niciodată în serios.

Ar trebui să-și achite datoriile către stat, unele moștenite de la Cămărășescu, dar mai degrabă ar lăsa totul baltă, ca să plece într-o vacanță în Egipt.

*Dacă te afli într-o situație de violență domestică sau știi pe cineva într-o astfel de situație, sună la numărul unic național, gratuit: 0800 500 333, pentru ajutor.

Pentru mai multe scrieri care te vor irita sau te vor bucura, depinde cât de încrâncenat ești, urmărește-o pe Iulia pe pagina ei de Facebook.