Am făcut rost de dosarul de cadre al lui Solomon Marcus în care povestește cum a rămas repetent

De aici poți afla cum citeau comuniștii viața unui geniu.

de Sidonia Bogdan & Mihai Burcea

24.3.16

Solomon Marcus, fotografie de Andreea Alexandru / Mediafax foto

Probabil cel mai iubit matematician român, Solomon Marcus, a murit, acum o săptămână, la 91 de ani. Personalitate prolifică în domeniul său de activitate, Marcus nu a fost deloc zgârcit, mai ales în ultimii ani ai vieții, nici în privința interviurilor biografice acordate în presă.

Dincolo de propria mărturie, propunem o altă optică prin care poți vedea o mică parte din biografia acestuia: cum au citit viața și activitatea unui geniu birocrații comuniști.

Publicitate

Citește și: Viața gay între Mița Baston și… Securitate

Sursa acestei noi lecturi este dosarul său de cadre, existent în prezent în Arhiva Universității București. Întocmit de comuniști, acesta acoperă practic toată perioada în care Solomon Marcus a fost cadru didactic.

Îmbibat de directivele ideologice specifice vremii, dosarul deține și o informație inedită. Într-o notă autobiografică scrisă de mână, fostul academician povestea că în liceu a rămas repetent un an, dar că a fost primul pe listă, din peste 150 de candidați, câțiva ani mai târziu, la examenul de bacalaureat.

Matematicianul a fost urmărit toată viața de ura antisemită

Extrem de stufos, dosarul lui Solomon Marcus începe cu un referat din septembrie 1955 și se termină în 1988, cu o fișă de apreciere referitoare la activitatea sa de profesor universitar.

În martie 1962, Marcus relata comuniștilor despre familia sa, despre sărăcia în care a crescut, despre discriminările rasiale de care a avut parte și despre înscrierea sa în Uniunea Tineretului Socialist.

„Din primele clase de liceu am fost nevoit să dau meditații, pentru a-mi putea completa cele strict necesare. Începând cu clasa a IV-a de liceu și terminând cu facultatea, mi-am plătit singur taxele școlare. Am urmat școala primară la Bacău, la școala nr. 2, între anii 1931-1935.

Apoi am urmat primele patru clase ale fostului liceu teoretic de băieți din Bacău, între anii 1935-1940 ( în clasa a doua am fost lăsat repetent și a trebuit să repet anul). În 1940, din cauza discriminărilor rasiale, nu am mai putut urma cursurile liceului pe care-l începusem și m-am înscris în clasa a V-a a fostului liceu evreiesc din Bacău.

Între anii 1940-1943, am urmat clasele V, VI și VII. În 1943, fiind luat la muncă obligatorie, ca săpător la poligonul din Bacău, n-am mai putut urma cursurile liceului și am dat în particular examenele clasei a 8-a.

În tot timpul războiului, m-am întreținut singur din meditații și din unele lucrări de contabilitate pe care le efectuam pentru o fabrică de mezeluri din Bacău. În toamna anului 1944 am trecut examenul de bacalaureat, fiind clasat întâiul din peste 150 de candidați‟, scria Marcus, în încercarea de a-i convinge pe comuniști să-i permintă să-și urmeze cariera universitară.

Publicitate

De altfel, într-un interviu acordat ziarului Adevărul, Marcus a explicat pe larg cât de grea i-a fost supraviețuirea, în perioada în care România respira prin toți porii curentul toxic al antisemitismului.

„Încă de mic, a trebuit să învăț să conviețuiesc cu dictaturi de tot felul, cu anii grei ai războiului, cu restricții în modul de exprimare, cu încălcări ale libertății de gândire. Vă dați seama cum e ca la vârsta de 7 ani să te vezi fugărit de un alt copil, care-ți strigă din urmă: «Mă, jidane, de ce l-ai omorât de Iisus Hristos?». Erau vremuri cu interdicții care te puneau în situații foarte umilitoare, te simțeai că nu ești o ființă umană autentică‟.

Marcus a scris și reportaje pentru copii

Din același dosar de cadre mai poți desprinde două aspecte inedite din viața lui Marcus. Primul este legat de relația sa cu Partidul Comunist. Solomon Marcus a povestit despre momentul în care a intrat în PCR, ca o reacție la adresa mișcărilor fasciste din epocă.

Excluderea din sânul partidului a venit, însă, repede, din motive hilar-absurde, tipice vremii. La doi ani de la adeziune, Marcus primea sancțiunea de „avertisment‟, pentru că pierduse legitimația cu care intra în sediul partidului.

„Odată cu desființarea UTC-ului, am intrat în P.C.R. La aceasta m-a determinat linia fermă de democratizare a țării, urmată de P.C.R. Am activat în cadrul fostei celule de partid (…)am participat la numeroase acțiuni și manifestații de stradă, din perioada luptei împotriva rămășițelor fasciste și a fostelor partide țărănești și liberale. În 1946, am primit sancțiunea de «avertisment», în urma pierderii legitimației pe baza căreia se făcea intrarea în sediul P.C.R‟, scria matematicianul.

Publicitate

Tot din dosar poți afla că, în tinerețe, Marcus a scris reportaje pentru copii într-o revistă de profil, Pionierul, folosind pseudonimul Ștefan Marinescu.

„Am publicat numeroase reportaje, versuri și articole despre viața nouă a copiilor din R.P.R, despre primele gospodării agricole colective, despre lupta pentru pace‟.

Fostul academician a fost membru de partid, fără funcții politice retribuite, între anii 1946–1950 și 1968-1989. Nu știm dacă există un dosar politic întocmit pe numele său.

Comuniștii cereau origini curate

Dosare de acest tip erau făcute de Serviciul de Cadre/Personal pe numele tuturor membrilor corpului didactic al Universității din București. De regulă, un astfel de dosar se deschidea în momentul angajării și se închidea odată cu pensionarea, transferarea, demisia sau demiterea titularului.

Între copertele dosarului respectiv, cu numărul 1269, se găsesc referate de cadre, fișe de aprecieri, caracterizări, memorii referitoare la „activitatea didactică, științifică, politică și obștească‟, două fișe personale și o autobiografie, care conține datele de stare civilă și informații despre rude (frați, surori, cumnați, cumnate, unchi, mătuși, gineri, nurori).

Alte mențiuni și documente oficiale sunt legate de originea socială a lui Solomon Marcus, situația sa politică, situația militară, profesională, financiară, nivelul studiilor, dar și un ordin de ministru, din 1982, însoțit de referințe favorabile semnate de colegi, prin care i se aproba o deplasare în străinătate.

Publicitate

Vezi mai jos nota autobiografică scrisă de Solomon Marcus, în martie 1962