Faceți cunoștință cu femeile kurde care luptă pentru libertate în Siria

Trei tinere kurde pozează cu armele lor la un punct de control din orașul Aș-Malikiyah, în nord-estul Siriei, lângă granița cu Irak. Fotografii de Benjamin Hiller.

Avesta, sniperița, stă și fumează o țigară în Ras-al-Ayn, Siria. O cruce îi atârnă la gât legată de un șnur negru. Alte femei, cu kalashnikoave pe umăr, fumează și ele țigări Gauloises și sorb din ceștile cu cafea, lângă o mașină camuflată de un strat gros de noroi. „Dacă văd un comandant, îl împușc”, spune sniperița Avesta, care are 27 de ani și părul castaniu până la umeri. „Dacă nu, împușc pe cine e mai aproape de mine”.

Avesta și însoțitoarele ei luptă în cadrul Unității de Protecție a Poporului (YPG), o miliție kurdă care apără provincia nord-estică Hasakah din Siria.

În ultimul an, luptătorii din YPG s-au bătut cu militanții asociați cu al-Qaeda – în special cu Statul Islamic în Irak și Siria (ISIS) și cu Jabhat al-Nusra (JN) – și cu soldații de la Armata Siriană Liberă pentru controlul provinciei producătoare de petrol.

„Celor de la al-Qaeda le e foarte ușor să distrugă”, spune Avesta. „Dar habar nu au să reconstruiască.”

Participarea activă a unui număr mare de soldați de sex feminin e reprezentativă pentru regiunile kurde din Siria, care trec momentan printr-o renaștere a culturii lor după ce au stat zeci de ani sub călcâiul regimului sirian.

Școlile predau în limba kurdă, ceea ce era de neînchipuit acum câțiva ani, iar ziarele în limba kurdă sunt distribuite pe tot teritoriul kurd.

Femeile îmbrăcate în costume tradiționale se plimbă pe străzi, dansează și cântă în spatele camioanelor decorate cu steaguri kurde din care răbufnește muzică. Femeile fac parte din forțele de poliție și participă activ în politică.

Comandantă kurdă dirijând un atac asupra unei baze militare unde s-au baricadat soldații regimului sirian, în iulie 2012.

Pentru Avesta și camaradele ei, luptătorii al-Qaeda de la periferia orașului Ras al-Ayn reprezintă o amenințare atât pentru visul de autonomie al kurzilor cât și pentru speranța lor de a înființa o societate egalitaristă.

„Înainte de revoluție, majoritatea femeilor kurde stăteau acasă”, spune Aryan, o altăluptătoare, în vârstă de 32 de ani, în timp ce sparge nuci. „De când am început să lupt pentru țara mea (Kurdistan), atitudinile de genul acesta s-au schimbat.”

Luptele dintre YPG și ISIS-JN continuă în toată regiunea și s-au întins în toată Siria. (Kurzii numesc părțile nordice ale Siriei „Rojava” și speră să le transforme într-un ținut autonom.) Conflictul a trecut și dincolo de graniță: pe 29 septembrie, sinucigașii cu bombă de la ISIS au lansat un atac în Erbil, capitala Kurdistanului Irakian, ca avertisment pentru facțiunile kurde de acolo, omorând șase persoane și rănind alte 40.

Rojava are valoare strategică din cauză că e situată la granițele cu Turcia și Irak: cine controlează regiunea, poate profita din operațiuni de trafic și contrabandă, cât și de producția de petrol.

Dacă ISIS-JN reușesc să preia controlul asupra zonei, vor beneficia de un coridor care leagă luptătorii lor din vestul Siriei de zonele sunite din Irak, care găzduiesc zece mii de luptători ISIS.

Mulți oameni au părăsit zona din cauza violențelor din părțile kurde ale Siriei. Numai în luna august se estimează că 50 000 de kurzi s-au refugiat în Kurdistanul Irakian, după ce luptele intense au devastat regiunea.

Trei femei din YPJ (Uniunea de Protecție a Femeilor, miliția kurdă feminină din Siria), la sud de orașul I-Ma'bada, unde au luptat împotriva ISIS și Jabhat al-Nusra.

„Majoritatea suntem musulmani, dar ideile ISIS nu sunt compatibile cu stilul nostru de viață”, spune Ibrahim Nasr, o persoanăevacuată din Yusufiye, un oraș de frontieră unde kurzii s-au luptat cu ISIS și JN în ultimele luni. Fiul lui Ibrahim a fost împușcat și ucis de un sniper aici în septembrie.

Între timp, săptămâna trecută, YPG – susținuți de avioane de luptă siriene și forțe irakiene, potrivit anumitor rapoarte – au alungat ISIS din Yarubiya, la granița cu Irak.

ISIS-JN a rămas la periferia orașului Ras al-Ayn, la câțiva kilometri de locul în care îi iau interviu Avestei.

Clădirile din jurul nostru poartă urmele bombardamentelor și zidurile sunt pline de găuri de la gloanțe. Ferestrele sunt sparte, e moloz peste tot. O piață de la marginea orașului a fost incendiată și a ajuns o ruină.

„Cel mai rău lucru care se poate întâmpla e să fii capturată de ISIS”, spune Avesta. „Nici nu pot să-mi imaginez ce mi-ar face”.

Kurzii din Siria, care au cerut de multe ori reforma democrată pe parcursul insurgențelor, au evitat să fie atrase în războiul civil din țară care a intrat acum în al treilea an.

„Inițial, oamenii noștri au susținut revoluția, dar apoi am văzut ce se întâmplă [opoziția a luat o poziție tot mai islamică]”, spune Avesta.

Așa că facțiunile kurde au ales o a treia opțiune, prin care PYD – partidul kurd de stânga care controlează milițiile feminine – consolidează controlul asupra zonelor din nord-estul Siriei, în timp ce regimul își cheltuie resursele luptând împotriva insurgenților în alte teritorii din țară.

Armata Siriană Liberă și guvernul turc, care s-a luptat cu PKK timp de mulți ani și se teme de reînvierea mișcării kurde pe flancul de sud, susțin că PYD cooperează cu regimul lui Assad, dar PYD neagă acest lucru. PYD susțin la rândul lor că guvernul turc a permis – prin înlăturarea minelor de teren și a sârmei ghimpate – pătrunderea luptătorilor ISIS și JN în Ras al-Ayn de pe teritoriul turc pentru a asalta pozițiile YPG.

În ciuda complexității situației, Avesta descrie „revoluția pentru Rojava” ca pe „o rază de lumină”.

Apoi îmi spune că interviul trebuie să ia sfârșit. Își cere scuze, spunându-mi că „trebuie să plece să-și facă treaba”.

Trupa urcă în vehicule. În câteva ore va începe din nou lupta.

@GlenAJohnson

Traducere: Oana Maria Zaharia