Mi-am petrecut weekendul cu feministele topless care i-au înfuriat pe neo-naziști

Inna, fondatoarea ramurii franceze Femen, la sediul lor din Paris.

Vinerea trecută, am luat Eurostarul din Londra până la Paris ca să mă întâlnesc cu grupul protestatar feminist Femen. Organizația, cu sediul inițial în Ucraina, s-a extins în toată lumea. Eu am vrut să filmez pregătirile pentru următorul protest Femen, dar n-am știut în ce mă bag până în după-amiaza aceea în care am sosit la sediul lor – un spațiu situat la mansardă, deasupra unui teatru de pe Goutte D'or.

Zona are o populație musulmană numeroasă și e presărată cu centre culturale musulmane, deci trebuie să ai coaie (sau țâțe) ca să-ți alegi sediul acolo, atunci când în cea mai mare parte a timpului protestezi împotriva Islamului conservator. Ultima lor acțiune de protest, de exemplu, a fost Ziua Jihadului Topless – zi în care membrele Femen și-au scos sânii la vedere în diverse orașe europene din solidaritate cu Amina Tyler. Amina, dacă nu știați, e o membră Femen de 19 ani din Tunisia care a fost drogată și obligată să facă un test de virginitate după ce a postat fotografii topless cu ea pe Facebook.

Când am ajuns, Parisul era plin de bannere de la demonstrațiile anterioare – unul pe care scria „Sextremism” cu roșu aprins acoperea un perete întreg. Câteva membre încercau să hotărască care e cel mai bun slogan pentru noul banner imens, pe care o fată pe nume Oksana îl decora deja cu picturi cu activiste Femen topless. Motivul deliberării extinse era o discuție aprinsă pe subiectul: oare „Nazi factions” ar trebui scris cu sau fără „s” la final? Cine o să-ți ia protestul în seriosdacă nu scrii corect?

Membre Femen lucrând la bannerul de protest.

Ca să prelungească și mai tare chestia, Inna Shevchenko – una dintre membrele fondatoare Femen Ucraina – a argumentat apoi că sloganul „Acțiunea Femen Împotriva Facțiunilor Naziste” nu e destul de puternic. Inna a înființat ramura franceză Femen în septembrie 2012 după ce a fugit din Ucraina pentru că, într-un gest de solidaritate cu Pussy Riot, a tăiat cu drujba un crucifix înalt de opt metri din Piața principală din Kiev. Gest pe care guvernul rus cu siguranță nu l-ar tolera, având în vedere că Pussy Riot au fost băgate în închisoare doar pentru că au cântat o rugăciune punk într-o catedrală – lucru nesemnificativ față de tăierea intenționată cu drujba a unui simbol iconografic public.

Era clar că Inna era lidera, dar adesea grupul vocifera: „Să luăm o decizie democratică!” atunci când voiau să ajungă la o concluzie. După mai multe sugestii și discuții aprinse, atmosfera s-a tensionat și a devenit tăcută și sumbră.

Grupul nu voia să dezvăluie mai mult despre planul lor, ca să nu afle despre el autoritățile și să le oprească înainte să-l poată pune în aplicare. Dar am ghicit că acțiunea urma să fie împotriva grupurilor de extremă dreaptă care trebuiau să se adune în Paris în acea duminică, pe 12.

Membra Femen Margueritte lucrând la banner.

Inna mi-a povestit că ultima oară când s-au confruntat cu neo-naziștii au fost bătute grav și ea și-a pierdut un dinte. Deci de data asta plănuiau o abordare diferită, ceva mai detașate – fluturarea bannerelor la fasciști de la distanță. Planul era ca Inna și Sarah să se cazeze la un hotel de lux lângă statuia Ioanei d'Arc lângă Piața Piramidelor, unde aveau să se adune grupurile de extremă dreaptă. Odată ce piața va fi plină de neo-naziști și de presă, fetele vor derula bannerul imens și vor striga slogane, purtând coronițe de flori pe cap și nimic de la brâu în sus.

În ziua următoare, am fost invitată la o ședință de antrenament sextremist. Când am intrat, 11 fete – majoritatea în blugi și tricouri Femen – stăteau în cerc și răcneau furios motto-urile grupului: „Violați-vă pe voi!” „Nuditatea e libertate!”, „Ne futem pe biserică!”, „Ne futem pe morala voastră!”, „Nu suntem jucării sexuale!”,  „Credem în gay!”,  „Homofobi, marș acasă!”, „Unde e Amina?”, „Eliberați-o pe Amina!”.

Membre Femen practicând tehnicile de protest.

Marianne – o altă activistă Femen tunisiană care locuiește la Paris – a explicat cum Amina le-a inspirat să înființeze Ziua Jihadului Topless. Când am întrebat-o de pagina de Facebook „FemeileMusulmane Împotriva Femen” care a apărut în urma acțiunii lor, m-a asigurat că Femen nu sunt împotriva femeilor care poartă burka, ci împotriva faptului că femeile sunt obligate să poarte burka. Ca să accentueze opresiunea feminină care are loc în Tunisia, Marianne a adăugat că familia ei musulmană nu știe că e membră Femen și ar dezmoșteni-o și renega-o dacă ar afla asta.

Apoi, o nouă recrută a grupului a fost rugată să demonstreze ce învățase în timpul antrenamentului de săptămâna trecută. În fața tuturor celor prezente, și-a luat poziția și a început să urle sloganele din toată inima. Inna i-a spus că se descurcase bine, dar că brațele păreau să-i tremure în timp ce striga, după care i-a reamintit aspectele tehnice a poziției Femen: picioarele desfăcute, pancarta trebuie ținută sus dârz, brațele trebuie să fie drepte și ținute un pic în spatele urechilor. „Nu promovăm o marcă de iaurt sau de bere, ne cerem drepturile asupra propriilor noastre corpuri. E nuditate agresivă – suntem gata de atac!” i-a spus Inna.

Antrenamente la sediul Femen.

Fiecare membră Femen trebuie să aibă agilitatea de a-și da jos tricoul rapid și de a lua poziția. Niște fete s-au dezbrăcat atât de repede încât nici nu am avut timp să observ. Apoi s-a trecut la antrenamentele de acțiune. Jumătate dintre fete jucau rolul activistelor Femen, cealaltă jumătate cel al poliției și securității, care târau fetele semi-dezbrăcate prin cameră, în timp ce acestea strigau slogane și încercau ca acțiunile lor să fie cât mai vizibile și să se audă în camerele de filmat. „Acțiunea trebuie să continue până la dispariția camerei,” a spus ea grupului.

Prima încercare n-a decurs atât de bine. „Nu aud decât gălăgie – nu vă coordonați. Vrem ca oamenii să știe exact de ce suntem aici,” a spus ea.

A doua încercare a avut mai mult succes, dar mi-a luat o vreme ca să înțeleg ce strigau fetele, pentru că toate aveau accente. (În cele din urmă, mi-am dat seama că spuneau „Jos cu Papa” după ce le-am ascultat vreo cinci minute).

Membre Femen înainte de a fi călcate în picioare.

Adrenalina atinsese cote maxime și fetele rămăseseră fără aer. Apoi au făcut genuflexiuni, abdomene și alte exerciții, toate în stil militar. După un timp, câteva fete au început să exclame „Oh putain” (căcat) când au auzit ordinele Innei. Reacția ei a fost: „15 flotări!” Fetele exersau și călcarea în picioare, care se întâmplă des la protestele lor. Pauline, activistă Femen full-time, mi-a spus că trupurile femeilor sunt mult mai rezistente la durere decât se crede. „Suntem învățate de mici că suntem fragile, dar nu suntem! Probabil rezistăm la durere mai bine decât bărbații. De șase luni, de când sunt la Femen, am luat multă bătaie și sunt uimită că după toate violențele la care am fost expusă, pot să mă ridic și să-mi continui acțiunea.”

M-am trezit că gândesc cu voce tare și spun că toate au țâțe mișto. Inna m-a asigurat că nu există vreun proces de casting bazat pe estetică, după care s-a înroșit și a recunoscut că nu se omora după sânii ei.

Când cele câteva activiste mai noi au plecat, Inna, Pauline, Sarah, Oksana și Margueritte au finalizat bannerul, care purta acum sloganul „SEXTERMINAREA NAZISMULUI”. După ce s-a uscat, l-au împăturit și l-au pus într-o valiză. Inna și Sarah, care se aranjaseră pentru cazarea la hotelul luxos, au luat valiza și au sărit într-un taxi, pregătite de acțiune.

Fasciști francezi adunați în Piața Madeleine.

În ziua următoare, m-am îndreptat spre locul de adunare al ultranaționaliștilor, Piața Madeleine. Armata de zdrahoni cu steaguri îmbrăcați în negru – urmați de un camion din care răbufnea la maximum muzică clasică, cam ca în Apocalypse Now, doar că ceva mai fascist – erau destul de intimidanți. Imediat ce am scos aparatele foto, tipul de la PR-ul grupului neo-nazist francez A Treia Voce a venit să ne informeze ce aveam voie să filmăm și ce nu.

Apoi am fost prezentați liderului grupului, Serge Ayoub – un bărbat solid între două vârste ras în cap și cu nasul strâmb. Serge a explicat că se adunaseră pentru sărbătorirea anuală a Ioanei d'Arc, care a gonit englezii din Franța, dar și pentru a protesta împotriva globalizării, „care ne distruge economia și identitatea națională.” După aproximativ o oră, grupurile naționaliste au început să marșeze spre statuia Ioanei d'Arc, unde Inna, Sarah și celelalte membre Femen îi așteptau cu bannerul.

Membrele Femen enervând mii de fasciști cu bannerul lor.

Fetele reușiseră să obțină o cameră la etajul trei al hotelului Regina, situată strategic chiar în spatele statuii Ioanei d'Arc, cea atât de iubită de naționaliști. Pe la prânz, când cea mai violentă facțiune de ultra naționaliști sosiseră la statuie, Inna, Sarah, Pauline și Oksana au apărut la balcon, cu sânii goi și coroane de flori pe cap, și au desfășurat bannerul sub ochii neo-naziștilor ostili. Evident, fasciștii au încercat să invadeze hotelul, dar au fost opriți de poliție.

Cum n-au reușit să pună mâna pe fete, naționaliștii au recurs la saluturi naziste și gesturi obscene în timp ce răcneau: „Curvelor!”, „Sinucideți-vă!” Și tot felul de alte lucruri neprietenoase. Fetele le-au răspuns trimițându-le pupici, în timp ce luaseră poziția Femen – cu bărbia sus și brațele drepte, ținând în mâini fumigene. Un grup de fete naționaliste s-au adunat sub balconul celor de la Femen, strigând: „Vă așteptăm! Haideți jos!”

După mai multe astfel de schimburi de replici între cele două grupuri, a apărut un camion de pompieri care a parcat și a evacuat activistele Femen pe o scară. Fetele au coborât, oprindu-se ocazional pentru a saluta mulțimea furibundă, care era cu greu ținută în frâu de poliție. Femen au fost escortate în siguranță de poliție înainte ca Serge Ayoub să țină un discurs în care le acuza că sunt plătite de guvern și că își arătau țâțele ca să tulbure protestele naționaliste. În ochii membrelor Femen, acțiunea a fost un succes.

Înainte să mă întâlnesc cu ele, nu știam ce să cred despre tacticile lor. Pe de o parte, au găsit o modalitate genială de a se face observate. Dar oare oamenii sunt prea distrași de sfârcurile lor ca mesajele lor să aibă credibilitate? În orice caz, au reușit să readucă feminismul pe primele pagini ale ziarelor, ceea ce înseamnă ceva. Tacticile de protest topless non-violent le-au câștigat titlul de „Noua față a feminismului”, ceea ce nu le-a picat bine feministelor care consideră că e ridicol să-ți arăți țâțele ca să protestezi împotriva opresiunii masculine.

Fasciste supărate strigând la protestatarele Femen.

Într-adevăr, dilema asta provoacă bătăi de cap, dar Inna m-a asigurat că e intenționată: o mișcare de lup îmbrăcat în oaie – la urma urmei, mulți dintre voi au dat click pe articol pentru că avea cuvântul „topless” în titlu. Poate că Inna are dreptate și stigmatul ce înconjoară nuditatea feminină și sexualitatea le-a ținut pe femei pe loc, le-a obiectificat și a răspândit teama de obiectificare. Totuși, e incredibil cât scandal pot face unii pentru că niște fete își arată țâțele. Ai crede că, la 40 de ani după anii '70, sânii nu mai sunt atât de stigmatizați.

Femen nu fac rău nimănui și au găsit o formă de protest pașnic care nu trece neobservat, așa că de ce n-ar avea voie să se plimbe în țâțele goale cu flori în păr?

Traducere: Oana Maria Zaharia