M-am uitat la live-urile adolescenților români să văd dacă-s mai penibili decât generația ta

Dacă ai în jur de 20 de ani, atunci cu siguranță ai auzit comentarii disprețuitoare de la „ăia mai bâtrâni" cu privire la generație. Când zic de ăia mai bâtrâni, nici măcar nu vorbesc despre pensionari, că nu e nimic surprinzător când auzi de prăpastia dintre generații de la cei care au asistat la primele zile ale comunismului, ci vorbesc de acei oameni care au ajuns abia la 30 sau 40 de ani și mai au de mâncat pâine până la pensie.

Nu mă gândeam că am ajuns și eu - la onorabila vârstă de 22 de ani și cu o minte deschisă - să simt o ruptură între generația mea și adolescenți. Am ajuns chiar să accept normalitatea kendama și spinner, dar am picat fix în prăpastia asta când am dat de live-urile adolescenților (aparent, pe cel mai mare grup pentru tineri din România).

Cu siguranță a existat un moment în care te-ai revoltat împotriva societății pentru că te obliga să ai un părinte sau un tutore până la 18 ani și ai înjurat-o printre dinți pe acea casieriță de la supermarket, care nu ți-a vândut țigări sau alcool și te-a luat peste picior. Atunci obișnuiai să fumezi prin scări de bloc, prin parcuri sau ganguri de pe lângă școală, pentru că doar așa puteai să te revolți împotriva părinților sau ce dracu mai ai în cap la vârsta aia.

Bine, imaginează-ți că adolescenții din ziua de astăzi fac același lucru și transmit live momente irelevante din viața lor pe Facebook.

Pe fata de mai sus am privit-o în timp ce mergea cu autobuzul prin 13 Septembrie și făcea comentarii seci despre stația Piața Arsenalului. Era împreună cu un prieten și încerca să cumpere țigări, doar că nu au găsit pe nimeni la Mega non-stop. Apoi fiecare a fumat o țigară și fata își punea probleme că trebuie să mănânce pizza înainte să meargă acasă, pentru că miroase a țigări și o simte mă-sa.

Tocmai cuvintele astea te teleportează înapoi în adolescență și te gândești cum te ascundeai după toți boscheții ca să-ți iei doza zilnică de nicotină și apoi îți făceai griji că te miroase cineva.

Bine, pe vremea mea se fuma în toate barurile, restaurantele și discotecile, deci măcar puteam să spun că m-au afumat cei din jurul meu când m-am dus după o prietenă ca să iau tema de la matematică. Acum nici măcar nu mai poți să livrezi părinților această scuză testată de generațiile anterioare.

Dar live-ul ăsta m-a lăsat cu o nedumerire: ce rost are să te revolți împotriva societății în parcuri întunecate, dacă transmiți live un act de rebeliune pe Facebook? Înțeleg că trebuie să ai puțină validare socială când ești adolescent, dar, de obicei, aduni toți proștii care te întreabă câți ani ai și dacă știe mămica ce faci cu plămânii tăi, așa că tot mai bine este în gangul din spatele școlii.

După câteva ore în care m-am holbat consternată la live-uri, m-am prins și eu că există un adevărat trend al oamenilor care sparg în direct semințe. Apoi se ceartă între ei pentru că au rămas fără semințe de spart și magazinul din sat e la o sută de metri distanță. Oh, ce viață crudă!

Am înțeles că e plictisitor să faci live când nimeni nu te întreabă nimic și oricum nu ai nicio idee bună de transmis omenirii, măcar simți că nu consumi bateria degeaba și mai spargi niște semințe pe Facebook.

Cei doi de mai sus au făcut un live de vreo 20 de minute și încercau să-i atragă pe ceilalți adolescenți cu un limbaj cvasi-vulgar. Nici nu m-aș chinui să cataloghez drept vulgar ce făceau puștanii ăștia, care se comportau de parcă e o reușită în viață să zici „pulă" și „pizdă". Bine, mai era un tip în spatele camerei, pe care îl înjurau prietenește. Până a venit și mama unuia dintre puștani. Femeia părea obișnuită cu live-urile ăstora mici și le-a promis bani de semințe și suc dacă ies dracu' pe uliță, că doar nu au râie ca să stea departe de societate.

Mă bucur că un comportament oarecum ciudat este acceptat drept normal de părinții din ziua de astăzi, cum ai noștri au acceptat că stăteam ca niște ființe asociale pe Yahoo Messenger.

Poate că nu înțeleg eu neapărat cum merge treaba cu live-urile adolescenților, dar cred că și pe vremea mea exista un comportament asemănător, că toată lumea dădea share la webcam pe Mess. Totuși, grupul ăla de oameni care-ți vedeau mutra plictisită era ceva mai restrâns decât toți puștanii de pe cel mai mare grup de tineri din România.

Până la o vârstă e cert că trebuie să faci lucruri de adult (orice ar însemna asta) ca să fii luat în considerare. Bagi muzică anti-sistem, de exemplu. Dacă ești adolescentă și nu știi cum să atragi atenție și validare socială, dar nici nu vrei să cvasi-curvăsărești, o idee este să fumezi o țigară rulată pe un live și să spui în descriere că e „weedos". Evident că nu este.

Bine, tipa asta a spus că dă lovitura dacă o face pe dura și e în stare să pufăie dintr-o țigară rulată fără să-și vomite plămânii pe cameră. Ceilalți oameni au căzut în plasă și au început să-i țină lecții despre moralitate și despre cu o să vină gaborii peste ei, pentru că fumează iarbă, deși era un amărât de tutun, nu că aș fi eu expertă.

Am înțeles că ești adolescent, părinții te ignoră și vrei să te simți special, dar, serios, un asemenea comportament a trecut de mult de orice graniță a penibilului.

La un moment dat, o tipă a țipat pe un live „să vină lumina" și apoi a întrebat un prieten de unde vine expresia asta. Așa am înțeles că nu prea am referințe comune cu adolescenții din ziua de astăzi, iar obsesia tipelor de a se juca cu propriul păr în mod constant m-a făcut să mă gândesc la Magda Ciumac de la OTV. Doamne, copiii ăștia nici nu au prins vreodată cancerul televizat transmis zilnic de Dan Diaconescu.

După mai multe live-uri decât ar trebui să urmăresc într-o viață de om, am înțeles că unii adolescenți se visează vlogări și youtuberi așa cum alții se visau, pe vremuri (deja mă urăsc c-am zis cuvântul ăsta), actori, cântăreți și știriști, meserii care te aduce în atenția publică în România.

Poate crezi c-am scris asta ca să iau la mișto adolescenții de acum. N-aș zice c-am făcut fix asta. Dar până la o vârstă e în regulă să fii penibil, că nu știi exact cum e lumea și-o testezi. De unde și rebeliunea asta pe care o mai vezi pe net. Dacă ești în targetu' de 14-20 de ani, poate c-o să-mi trimiți mesaje în care îmi vei explica de ce sunt plină de frustrări interioare, dar mai bine faci un live și îmi trimiți un link, ca să încheiem cum se cuvine cercul suferinței.

Altfel, e o diferență mare între ce făceau „ai mei" și ce fac „ai lor": prostiile noastre nu rămâneau pe net, ca acum. Dacă ești adolescent, măcar ține cont de chestia asta.