Fotografii cu bogătașii Rusiei și slujitorii lor

De la prăbușirea Uniunii Sovietice, societatea rusă a trecut prin schimbări majore, de la proletariat la noile clase stabilite și diferența socială vizibilă. Anii '90 au văzut sălbăticia, o crește incontrolabilă a capitalismului și discrepanța din ce în ce mai mare dintre cei bogați și cei săraci. Fotografa Lilia Li-Mi-Yan, care locuiește în Moscova, este interesată de schimbarea continuă a acestor roluri. Seria ei fotografică Masters and Servants, explorează relație dintre clasa bogată a Rusiei și servitorii lor, ierarhia socială complexă a Rusiei contemporane și situația paradoxală în care cei financiar vulnerabili lucrează cot la cot cu cei mai bogați.

„Eu sunt o persoană foarte pasională și cel mai mult mă interesează relațiile dintre oameni", a spus Li-Mi-Yan pentru Broadly. „Mă gândeam constant la faptul că în perioada sovietică, toată lumea era la un nivel social egal, iar deodată totul s-a schimbat într-o clipă." Fotografiile din Masters and Servants sunt trase în Moscova, unde majoritatea „stăpânilor" aparțineau unui cerc social de oameni înstăriți pe care Li-Mi-Yan în cunoștea. Ea i-a fotografiat cu angajații lor, majordomi, menajere, au pairs, dădace, șoferi și bodyguarzi, în casele lor, o intruziune rară în viețile private ale bogaților.

În mod surprinzător, nu a fost greu să acceseze lumea asta. „Mulți oameni au acceptat bucuroși să fie fotografiați fără să ridice întrebări asupra conceptului proiectului", își aduce ea aminte. „Deși, au existat și oameni care au refuzat din diferite motive, în mare parte din cauza publicității. După primele publicații din media, câțiva oameni au cerut să fie scoși din proiect."

Titlul arhaic și de modă veche sugerează că proiectul, în afara faptului că e un studiu al anumitor profesii elitiste, aprofundează relațiile umane prin prisma structurilor de putere, cum ar fi bani și privilegiu social. Munca ca personal domestic este desconsiderată în Rusia, iar granița dintre personal și profesional este deseori ștearsă.

„În Rusia, să lucrezi în industria de servire a fost mereu perceput ca un job inferior. Deși toți angajatorii consideră că tratează angajații cu respect și grijă, într-un fel ei se simt ca niște patroni", explică Li-Mi-Yan. „În același timp, toți servitorii, indiferent cât de apropiată e relația cu angajatorul, visează să strângă niște bani și să găsească altfel de job. Majoritatea dintre ei au terminat facultăți și profesii foarte interesante și percep jobul din industria de servire ca pe un ocol către un viitor fericit. Unele menajere au refuzat să fie fotografiate, deoarece au considerat că li s-ar pune o etichetă."

Li-Mi-Yan a fotografiat atât servitori, cât și servitoare în timpul proiectului. Ea a evidențiat că majoritatea joburilor sunt aproape specifice sexului: „Majoritatea menajerelor, au pairs, dădace sunt femei, iar șoferii, grădinarii și gărzile de corp sunt bărbați." Ea mereu a fost interesată de portretizarea socială a femeilor.

Odată a documentat viața din singura închisoare pentru femei din Armenia, a produs un studiu fotografic despre cum machiajul era folosit ca o unealtă pentru o transformare zilnică și a creat portrete care explorează corpurilor femeilor de vârsta a doua. Poți observa cadru social, care impune un anumit aspect și comportament prin haine, expresiile feței și posturi, dintre angajate și angajatorii lor.

Munca domestică e o modalitate pentru cei defavorizați financiar, de a scăpa de sărăcie, lucru care doar întregește imaginea de ansamblu. „Există o poveste recurentă printre personalul domestic pe care l-am fotografiat", spune LI-MI-Yan.

„Ele au studiat, s-au măritat, au lucrat, au făcut copii și apoi deodată, într-un anumit punct, viața lor bine aranjată s-a destrămat. Ele s-au regăsit într-o postură în care nu puteau găsi un job plătit decent. Munca din industria asta le oferă o oportunitate de a supraviețui și de a-și ajuta rudele apropiate. Dintre toate personajele mele, doar o singură femeie pensionată a ales această profesie fără să fie forțată de circumstanțe."

Masters and Servants prezintă poveștile oamenilor reali, deși scopul e să forțeze spectatorul să pună sub semnul întrebării structurile sociale prezentate și să întregească propria narativă. „În textul proiectului, eu am oferit intenționat informații foarte formale despre personaje. Am vrut ca spectatorul să aibă libertatea de conceptualizare a poveștilor", spune Li-Mi-Yan.

„Dar mi-am dat seama că toată profunzimea influențează percepția imaginilor de abia după ce le-am postat online. În diferite recenzii și reacții incredibile, critica de presupunere a fost incredibil de mare. Sunt încântată de rezultat, e ca și cum proiectul continuă să se dezvolte de unul singur."

Seria fotografică e o documentație valoroasă a unei ordine sociale post-sovietice, dar are și o natură enigmatică vizuală pentru spectator. Imaginile, foarte alambicate și atent compuse, oferă suficient spațiu pentru spectatori să se piardă în examinarea relațiilor dintre subiecți, până când diferența dintre stăpân și servitor se dizolvă complet.

„Scopul meu este să creez un fel de portret psihologic în care nimic nu distrage spectatorul de la studiul diferitelor tipologii", a adăugat Li-Mi-Yan. „În spatele naturii aparente ale imaginilor există o capcană care determină spectatorul să nu mai înțeleagă poziția stăpânului și cea a servitorului."