Toate lucrurile nebune care se întâmplă la zoo și de care n-ai habar

Decența grădinilor zoologice britanice a fost pusă la îndoială de mult. În februarie s-a descoperit că într-o grădină zoologică din Cumbria au murit aproape cinci sute de animale în mai puțin de patru ani. De atunci, locația nu a mai primit licență de funcționare și a fost amendată pentru încălcarea codurilor de sănătate și siguranță, după moartea tinerei Sarah McClay în vârstă de 24 de ani, care a fost măcelărită de un tigru de Sumatra.

Este evident că grădina zoologică în cauză are cea mai groaznică abordare față de animale, dar asta nu înseamnă că e singura care face asta. Deși avem un istoric bogat de închis animale în cuști și apoi vizionate ca la spectacol pentru bani, critica la adresa grădinilor zoologice nu e ceva nou: la începutul anilor '90, grădinile zoologice din Regatul Unit treceau printr-o criză, cu o scădere dramatică de vizitatori deoarece trei sferturi din britanici nu considerau că e OK să ții animalele în captivitate.

Din interes public și pentru că mereu mi-au plăcut poveștile scârboase sau ciudate, am vorbit cu oamenii care lucrează sau au lucrat în industria grădinilor zoologice din Anglia, ca să scoatem la lumină secretele animalelor.

Am lucrat într-o grădină zoologică de tipul rezervație, unde principalul obiectiv era să împerechem animalele și apoi să le dăm drumul înapoi în sălbăticie. Însă eram foarte puțini angajați și ne instruiau pentru tot felul de lucruri, în cazul în care trebuia să te duci în altă parte. Bugetul era destul de mic, dar în loc să investească în animale sau personal, proprietarul a început să cheltuie bani pe tot felul de atracții, ca să vină clienți. Pentru mine, nu are nicio logică.

Maimuțele mici mereu evadau și evident, când într-o grădină zoologică un animal evadează, tot complexul se închide, deoarece oamenii încearcă să mângâie animalul și sunt mușcați. Direcționam lumea și îi încuiam în camere. Într-o zi, mai multe maimuțe au evadat și alergau peste tot, săreau pe tot felul de lucruri și eu încercam să chem prin stație ajutoare. Cel mai înfricoșător lucru care s-a întâmplat a fost atunci când un leu a intrat în zona unde îngrijitorii îi hrănesc, țin minte că am rămas pe tușă mult timp după asta.

Sandy, 25 de ani

Oamenii nu-și dau seama că animalele pot fi destul de excitate. Aveam o pasăre care practic îmi viola capul de câte ori avea ocazia. Mai aveam una care scotea cele mai stupide zgomote și se freca de umărul meu, după care își dădea drumul peste tot. Nici măcar nu era o pasăre mare, doar un răhățel excitat, dar pentru că era atât de îmblânzit puteam să-l luăm cu noi oriunde.

Cred că toți angajații au rămas cu cicatrici pe genunchi din cauza bastardului ăla mic, care avea ghearele ascuțite. Țin minte odată când s-a excitat la recepție și s-a slobozit pe tot biroul. Avea o față atât de amuzantă la orgasm, pupilele se făceau mari și apoi mici, foarte rapid.

Majoritatea locurilor unde am lucrat aveau un personal sub 18 ani, deci nimeni nu era calificat, deși teoretic ai grijă de unele dintre cele mai rare specii din lume. Totul se rezumă la bani. Dar dacă ai un personal foarte tânăr, ai parte și de multe boacăne, iar noi făceam numai tâmpenii. Polly, 35 de ani

Am primit o felină sălbatică de dimensiuni medii acasă, ca să am grijă de ea, lucru care cu siguranță încălca Actul de Animale Sălbatice Periculoase, deoarece ai nevoie de o licență pentru asta. Felina putea fi periculoasă. Ea fusese despărțită de părinții ei la o vârstă foarte vulnerabilă, cam șapte săptămâni, când deja se obișnuise cu ei. Chestiunile de siguranță al acestui fapt au fost teribile. Pentru mine, ca persoană care lucrează cu animale, a fost o experiență grozavă, dar destul de riscantă.

E ușor să-ți aduci aminte de lucrurile rele, dar erau atât de multe momente drăguțe. De exemplu, când veneam dimineața și verificam animalele, dacă un animal trebuia să nască, te trezeai într-o dimineață cu un bebeluș adorabil! Amy, 37 de ani

Colegul meu mi-a spus povestea asta după vreo doi ani. El a venit dimineață și încerca să strângă bani pentru biletul de autobuz. S-a furișat pe lângă o pasăre destul de mare, nu o să spun ce specie, și a țipat ca să o sperie. Păsările se sperie ușor, așa că i-a cedat inima săracei păsări care dormea și a murit. Toate animalele care mor necesită un post-mortem, unde se specifică cauza decesului, iar în cazul ăsta a fost atac de cord. Asta se întâmplă când angajezi numai puștani, în loc de persoane mai în vârstă și calificate.

Ca mulți dintre cei care lucrează în domeniul, m-am înscris la facultate ca să învăț mai multe lucruri despre animale și d-abia acum realizez cât de groaznice sunt grădinile zoologice. La momentul respectiv, știam că animalele se cam plictisesc. Pe atunci aruncam mai mulți viermi sau greieri pe jos ca animalele să aibă o activitate, lucru de care nu prea se bucura șeful meu.

Eu cred că publicului chiar îi pasă de animale, dar se agită din motive greșite. Ei spun chestii de genul: „Ah, animalul ăla e singur, ce cruzime", când, de fapt, animalul e unul solitar de fel și dacă mai bagi încă unul, cel mai probabil o să se omoare între ei. Apoi consideră un animal drăguț, când de fapt el prezintă semne al unui comportament stresat. Jane, 38 de ani

Noi ne ocupam de șobolanii, iepurii și șoriceii morți cu care hrăneai animalele, iar când îi scoți din congelator, au tot felul de poziții amuzante în care au înghețat. Așa că am făcut o scenă mică și am organizat un teatru de păpuși cu ele. Ziceam chestii de genul: „Ăsta arată ca o balerină, iar ăsta zici că e furios." Exista un congelator cu animale moarte care se vindeau companiilor cu scopuri științifice sau persoanelor care se ocupau de taxidermie. Când scoteam iguanele, ele erau înghețate în forme perfecte de acadele și le învârteam de coadă.

Majoritatea proprietarilor habar n-au, dacă grădinile zoologice sunt private, la fel ca cea la care am lucrat eu. Acolo, proprietarul încerca să mărească diversitatea de specii, așa că obișnuia să cumpere diverse păsări. Într-o zi a venit cu o pasăre ciudată și roz, dar s-a dovedit că era doar vopsită. El a expus-o ca pe o specie super rară, deși era doar o pasăre ordinară care fusese vopsită. Adam, 32 de ani

O parte din job implica să menținem animalele în viață, iar cealaltă să găsim strategii de înfrumusețare a grădinii, care trebuia să ne scape de plictiseală. Problema e că nicio înfrumusețare nu poate înlocui ce simte un animal în sălbăticie. Așa că le hrăneai, deschideai cuștile, dar până când terminai cu toate animalele, trebuia să o iei de la capăt. Eu mi-am dat seama că nu există timp de strategii de înfrumusețare, pentru că strângeam constant rahatul de la animale.

La girafe era cel mai groaznic, pentru că erau captive în niște spații foarte mici, iar uneori nici măcar nu ieșeau. Țin minte că mă gândeam: „e absolut odios". Aveam maimuțe lilieci, iar unul dintre îngrijitori a dat afară vizitatorii pentru că cineva dăduse țigări maimuțelor. Altă dată, am văzut cum un copil a zdrăngănit cușca unui papagal până când acesta a căzut. Vezi cuști pline de gunoaie, oameni care-și bat joc de animale, mai ales de maimuțe și mi se pare absolut înfiorător.

În orice grădină zoologică la care te duci, o să vezi cum tigrii se învârt în cercuri, animale își rod dinții sau barele cuștilor. Poate pentru vizitatori pare normal și drăguț, dar, de fapt, sunt comportamente care denotă nervozitatea animalelor. De când am lucrat acolo, am înființat un site pentru ajutorarea animalelor, intitulat „The Happy Orca", pentru că eu chiar cred că grădinile zoologice sunt fundamental greșite. Nova, 36 de ani

Traducere: Diana Pintilie

Citește mai multe despre grădini zoologice:
Plictiseală de weekend: Grădina Zoologică Bucureşti
Grădina zoo din Kabul e o rară poveste afgană de succes
Plictiseală de Weekend: Grădina Botanică din Jibou
Grădina zoologică cu cerșetori din China