Am vorbit cu profi și elevi care se ocupă cu problemele reale ale României, nu cu numărat ouă
Ilustrație de Paula Rusu 

FYI.

This story is over 5 years old.

Chestii

Am vorbit cu profi și elevi care se ocupă cu problemele reale ale României, nu cu numărat ouă

Oamenii ăștia îmi dau speranța că învățământul din România mai are o șansă, chiar dacă momentan Liviu Pop e cel care-l conduce.

N-are cum să-ți fi scăpat știrea că Ministerul Educației vrea să ne întoarcă în vremea lui Ceaușescu și să introducă în școli manualul unic, adică în loc ca elevii și profesorii să-și poată alege manualul de la ce editură vor ei, să existe unul singur, decis de Minister. Până acum, nu s-a hotărât nimic, dar nici calmi nu putem să fim. În sistemul de învățământ românesc e un haos atât de mare, încât totul se face pe genunche, vorba Ministrului Liviu Pop. Elevii de a V-a au primit la începutul anului, în loc de manuale, un compendiu de 296 de pagini cu toate materiile. E un fel de almanah provizoriu, cu câteva pagini la fiecare disciplină, cât să guști un pic din toate până vin manualele adevărate.

Publicitate

Cuprinsul compendiului pentru clasa a V-a. Cu de toate

După ce anul școlar a început cu aceste vești minunate, Ministrul Educației a făcut gafă după gafă, ca să ne arate că trebuie să fii consecvent, indiferent cât ești de incompetent. Ultima perlă a scos-o ieri, când a spus că elevii de liceu din an terminal au început şcoala în urmă cu 17-18 ani.

Dacă ne-am uita numai la ce zice și face Liviu Pop, am fi într-o depresie continuă, așa că am preferat să stau de vorbă cu o elevă de clasa a VII-a și doi profesori tari de Filosofie și Logică, Argumentare și Comunicare, unul din Târgoviște și altul din București, care ar putea și mâine să-l înlocuiască cu brio pe Ministru.

Citește și: Cum a cheltuit Liviu Pop 2,4 milioane de euro pe plimbări prin Europa

Profa care-i învață pe elevi să le ceară explicații instituțiilor române

„Câte fete au abandonat școala din cauză că au rămas însărcinate?", „Câți copii s-au sinucis din cauza marginalizării?", „De ce avem atât de multe materii?", întreabă pe rând, din băncile lor, câțiva elevi îmbrăcați în tricouri albe de uniformă, cu insigne în piept pe care scrie Liceul Teoretic „Petru Cercel" din Târgoviște. Elevii sunt în clasa a IX-a și au oră de Logică, Argumentare și Comunicare.

Întrebările sunt îndreptate spre o profesoară care nu-și arată cei 41 de ani, măruntă, cu păr șaten, poartă o cămașă bleu deschis, cu un pandantiv cu o lună galbenă la gât. Lavinia Vișan tocmai îi rugase să îi spună ce vor să afle de la instituțiile statului dacă ar fi să le trimită o cerere în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public. Profa are cererea tip la ea și le-o dă din mână în mână să vadă cum arată și să scrie la rândul lor câte o solicitare către autorități pe propriile caiete.

Publicitate

Lavinia Vișan, profesor de Filosofie și Logică, Argumentare și Comunicare, la Liceul „Petru Cercel" din Târgoviște. Fotografie via contul său de Facebook

„Câți sunteți din Târgoviște?", îi întreabă profesoara. Patru elevi ridică mână. Restul sunt din comunele sau orășelele din apropiere: Doicești, Gura Ocniței, Filipeștii de Pădure.
„Poate aveți probleme cu lipsa băncilor în parcul din localitatea voastră", le spune profesoara. „Avem probleme cu lipsa parcului", răspunde printre râsete un băiat din prima bancă, în pantaloni de trening Legea.
„Putem să întrebăm de ce nu avem parc într-o anumită comunitate", îi spune profesoara.

Lavinia Vișan îi învață să identifice problemele din comunitățile lor, să fie cetățeni responsabili, să nu ia de nimic de bun fără să verifice, să-și cunoască drepturile și să lupte pentru ele. La oră e loc și de lucruri serioase și de glume, dar totul se concentrează în jurul curiozităților copiilor pe care le vor transforma în cereri în baza legii 544/2001.

Dacă sunt nemulțumiți de numărul de materii, pot să înainteze un memoriu Ministerului Educației Naționale și Institutului de Științe ale Educației, le spune profesoara. Dar îi anunță că nu e de ajuns doar să vrea ceva, ci trebuie să aibă la ei argumente solide. Și, mai întâi, să citească Statutul Elevului de pe site-ul Ministerului. Le mai zice să ia legătura cu cei din Asociația Elevilor din Constanța, care au luptat pentru manuale gratuite la clasele a XI-a și a XII-a.

Învățământul e gratuit, doar în teorie

Discuția despre legea 544/2001 a pornit în prima oră de Logică de pe anul ăsta, când elevii nu aveau markere pentru tabla albă și voiau să pună bani de la ei să le cumpere.

Deși învățământul e gratuit, fondul clasei și fondul școlii sunt încă practici întâlnite în școlile românești. Adu-ți aminte de inepția Ministrului Liviu Pop de astă-vară: „Educația e gratuită conform Constituției. În fapt, cineva trebuie să asigure această gratuitate. Statul asigură o parte din gratuitate, părintele asigură altă parte din gratuitate, copilul nu plătește nimic", a zis Liviu Pop într-o emisiune TV.

Publicitate

Citește și: Am vorbit cu doi elevi din Constanța care l-au făcut pe Radu Mazăre să le dea banii înapoi

Profa le-a spus că nu e treaba lor să pună bani pentru markere și că ar trebui să-i tragă de mânecă pe cei responsabili. I-a încurajat să trimită cererile mai departe, prin e-mail sau scrisori, atunci când ajung acasă.

„V-ați uitat prin manualul de Logică? Ați găsit capitolul Comunicare?", îi întreabă Lavinia Vișan. Unii răsfoiesc repede manualul de la editura Corvin și văd că nu e. Capitolul s-a introdus din 2009 în programă, pe lângă Logică și Argumentare, însă nu și în manuale.

De mai mulți ani există o altă variantă a acestui manual, în manuscris, care include și comunicarea, dar și alte teme relevante precum gândirea critică, potrivit profesorului Victor Bratu, unul din autorii manualului de Logică și Argumentare tipărit de editura Corvin. Nici autorii și nici editura nu pot modifica, însă, varianta publicată în 2004, pentru că nu ar mai respecta condițiile de licitație prin care a fost declarat câștigător, ceea ce ar atrage după sine încălcarea contractului, adaugă autorul manualului.

„Mi-a plăcut ora, mi-ar plăcea să mai avem ore de genul ăsta în care să dezbatem subiecte", spune o elevă.

La ora 17.50, un elev din a treia bancă se ridică și o întreabă pe profesoară:
„Îmi dați voie să plec?"
„Da. La cât ai naveta?"
„La șase și zece."

Elevul a pierdut ultimele zece minute din oră, fiindcă autobuzul spre satul lui nu așteaptă după clopoțelul de la liceu. Până să fugă după autobuz, băiatul a învățat însă că are niște drepturi și că poate să lupte pentru ele.

Publicitate

Fotografie via contul lui Anais de Facebook

Eleva care a plâns când a ieșit Trump președinte

Când a aflat că Trump a câștigat alegerile, Anais, o elevă de clasa a VI-a de la Școala „Tudor Arghezi" din Bucuresti, a izbucnit în plâns. I se părea cel mai rasist și homofob om din lume și se gândea că e începutul sfârșitului. În zilele care au urmat, și-a pus toată furia pe colile unui bloc de desen, însă în culori vesele și pe un ton ironic. L-a desenat pe Trump cu părul în vânt, cu pielea foarte portocalie și lângă a scris „Meic America greit ăghen". A desenat ba acasă, ba în timpul orelor, într-un soi de protest față de profesorii care stăteau pe telefon în loc să le predea, zice ea. Anais a fost la protestele din iarnă, a scris pe un perete de la ea de-acasă „Jos Dragnea!" și abia a așteptat să treacă într-a șaptea ca să învețe despre comunism la ora de istorie. Vrea să se facă artistă, la fel de mare ca Frida Kahlo și Damien Hirst.

Desen de Anais Ghiu-Caia

Anais are părul brunet și bogat și ochii mari. Acum e într-a șaptea la aceeași școală de lângă Piața Romană, după ce în vară a dat admitere la Tonitza și a picat. A avut trei examene și au fost cinci copii pe un loc. N-a afectat-o prea mult, spune ea, pentru că face tot ceea ce-i place, indiferent unde învață.

„Cuvântul «școală» însemna «timp liber» în Grecia Antică. În România nu înseamnă asta, dar îmi pot crea eu timp liber la școală prin ce fac".

Am întrebat-o cum ar arăta pentru ea școala ideală și mi-a descris-o în cuvinte simple:

Publicitate

„Aș pune profesori care să le spună elevilor povestea lor de viață; mi se pare important, ar fi școala perfectă. Aș pune copiii să comunice mai mult, să fie ca o familie. Aș vrea să învăț mai mult despre oameni și despre cum să mă comport în societate. Mi-ar plăcea ca un inspector să vină la fiecare în parte și să ne întrebe cum să arate un manual."

Manualele după care învață i se par greoaie, cu materie inutilă și grafică plictisitoare, în afară de cel de engleză care e colorat, are texte frumos așezate în pagină și e plin de informații mișto. Din el a învățat despre Frida Kahlo, Genghis Han sau stilul grunge. Nu e de mirare de ce manualul de engleză e singurul care îi place. E editat în Marea Britanie și costă 60 de lei. Pentru că manualul are și CD, engleza e singura materie la care se uită și la video-uri în timpul orelor. „Un manual ar trebui să sune mai bine, să te facă să gândești și chiar să-ți facă plăcere să-l citești", spune Anais.

Manual de engleză editat în Marea Britanie vs. manual de franceză editat în România

Pe lângă engleză, îi mai place ora de desen, pentru că profa le aduce cărți cumpărate din afară cu lucrări ale mai multor artiști și îi lasă să le răsfoiască în bancă. Își amintește că în clasa a V-a au vorbit pe larg despre Rembrandt.

Citește și: Elevi LGBT din România mi-au povestit cum e viața la liceu, în ciuda homofobiei tuturor

Până când manualele românești vor ajunge la nivelul curiozității copiilor care învață din ele, există materiale pe care profesorii pasionați le vor folosi la ore, indiferent de paranoia Ministerului care vrea să controleze, ca în comunism, din ce se predă. ONG-ul Funky Citizens a făcut o Constituție ilustrată, cât o carte de buzunar, colorată, din care ți-e mai mare dragul să descoperi cum să fii un cetățean model.

Publicitate

Proful care protestează alături de elevii lui

În 2009, un profesor în vârstă, mic de înălțime, cu barbă albă și ochi scrutători primea o amendă de 500 de lei pentru tulburarea liniștii publice. Ieșise să protesteze împreună cu elevii săi față de intenția Ministerului de a scoate Logica din programă. Era Gabriel Săndoiu, unul dintre profii legendari ai școlii românești. Predă de decenii bune Logică și Filosofie la Colegiul Național „Sfântul Sava" din București.

Un an mai târziu, ieșea din nou în stradă împotriva propunerii lui Daniel Funeriu de a muta clasa a IX-a de la liceu la gimnaziu. Fără să le zică mai mult decât „Cred că trebuie să facem ceva — eu voi ieși în stradă", câteva sute de elevi, studenți, profesori și apropiați l-au urmat. De data asta a anunțat Primăria că va protesta și nu a mai primit amendă. Legea lui Funeriu a intrat în vigoare, dar clasa a IX-a a rămas în cadrul liceului.

Săndoiu pare rupt dintr-un album ilustrat despre genii distrate. Când își alintă elevii le zice „dragii dulci", cu „r"-ul lui franțuzesc combinat cu un accent nemțesc. „Va fi fost să fie adevărat", subliniază uneori câte un argument filosofic, de te face să te întrebi cum mai stai cu timpurile verbelor.

„Trebuie să-ți placă plozii în mințile cărora să intre ce le dai"

Crede că orice metodă pedagogico-nu-știu-cum e o inepție, căci doar Platon, Kant sau Schopenhauer nu urmau vreo metodologie. Susține sus și tare că nu există decât un singur instrument didactic: „predarea prin fascinație". Ca să poți să faci asta, trebuie „să-ți placă năprasnic drăciile cu care te ocupi profesional, cutare și cutare arhitectonici conceptuale și să-ți placă îngrozitor de tare plozii în mințile cărora să intre ce le dai".

Manualul e pentru elevi, în niciun caz pentru profi și e cu atât mai util pentru cei din urmă cu cât profesorii sunt mai slab pregătiți, spune Săndoiu. El nu a lucrat nici măcar în comunism după manual. În fiecare an îi lasă pe elevi să-și ia orice manual preferă din cele avizate de Ministerul Educației.

Publicitate

Citește și: Am fost profesor la țară în România și a fost mult mai tare decât îți poți imagina

Copiii trebuie să aleagă, nu profesorii, spune el, altfel nu-i nicio diferență între manualul unic și cel alternativ. Aici face o paranteză ca să sublinieze că denumirea încetățenită e stupidă și că manualele sunt de fapt „covariante" sau pur și simplu „diferite", în niciun caz „alternative". Dacă profesorul decide ce manual să se folosească la ore, „cu ce diferă asta de a avea un manual stabilit de Minister?", întreabă el și apoi dă singur răspunsul:

„Din perspectiva copilului, e totuna".

Săndoiu nu neagă că au fost dificultăți cu implementarea manualelor diferite, dar să le rezolvi prin întoarcerea la un manual unic i se pare monstruos. Profu' Săndoiu ne roagă chiar să menționăm în articol că poate susține cu argumente științifice că guvernanții noștri sunt „pur și simplu proști". Nu pot obține un IQ mai mare de 80-85 la testele acreditate de inteligență, ne asigură el.

„E o predicție de tip științific, nu o imprecație. Mă pot da în judecată pentru calomnie — voi câștiga dacă își fac testele în mod corect."

*Material realizat cu sprijinul Cele Mai Frumoase Cărți