Bărbații care se excită de la pârțuri

Acest articol a apărut inițial în VICE Canada.

Să vorbim despre pârțuri. Acum două săptămâni, un avion cu destinația Dubai – Amsterdam a fost forțat să facă o aterizare neplanificată în Viena pentru a debarca un bărbat în vârstă care nu-și putea controla flatulența. „Dezgust” este probabil în top trei reacții atunci când vine vorba despre tras pârțuri în public; celelalte două locuri s-ar putea să fie ocupate de „stânjeneală” (atât pentru cel în cauză, cât și pentru cei din jurul lui) și „umor” (toată lumea adoră un pârț tras în glumă).

Totuși, duhoarea care succedă s-ar putea să nu fie pe placul tuturor. Există oameni care tratează flatulența cu respect și admirație. Un studiu realizat în 2014 de Universitatea din Exeter sugerează că sulfura de hidrogen — o componentă a pârțurilor — ar putea să protejeze celulele care sunt de obicei afectate de boli precum cancer.

Și pentru un grup mic de indivizi, pârțurile nu sunt doar un produs tabu al digestiei omului, ci principala atracție a vieții lor sexuale.

Fetișul pentru pârțuri — cunoscut și sub numele de eproctofilie — presupune atracția sexuală pentru flatulență. Ca și în cazul multor altor persoane cu fetișuri, excitarea poate surveni din situații diferite, în funcție de persoană. Unii se excită cel mai mult atunci când trag pârțuri spre partenerii lor sexuali, pe când alții preferă inversul. Mulți oameni posedă cinci simțuri, care pot fi toate activate de un pârț sănătos. Mirosurile acre, inhalările adânci, zgomotele puternice — preferințele oamenilor variază. Totuși, cei mai mulți eproctofili sunt de acord cu un lucru: fetișul lor nu e aceeași chestie cu scatofilia, și în mare parte nu le place ideea de excremente.

Deci cum mai exact dezvolți genul ăsta de fetiș? Conform terapeutului în materie de relații și sex Sarah Berry, „pârțurile sunt privite în general ca amuzante, dezgustătoare și/sau stânjenitoare. Orice experiență care sporește oricare dintre aceste reacții ar putea să transforme totul într-o preferință sexuală”. Ăsta pare să fie cazul, judecând după poveștile unor indivizi din comunitatea de eproctofili.

Jason*, un bărbat heterosexual în vârstă de 22 de ani din Statele Unite, spune că primele lui fantezii au început în jurul vârstei de șase ani, când își imagina că-și pierdea vremea cu un Pumba pârțâitor din Regele Leu. Deși își amintește că era incredibil de amuzat de flatulență, până în stadiul de obsesie, părinții lui erau mai reținuți. „Îmi amintesc că nu puteam nici măcar să folosesc cuvântul pârț când eram mic, așa că probabil d-asta mi s-a părut un subiect tabu sau interzis.”

Poate că Ric*, un bărbat gay în vârstă de 52 de ani din Australia, nu a avut parte de aceeași copilărie strictă ca Jason, dar și el își poate aminti faptul că fetișul său a pornit cam în aceeași perioadă. „Încă de mic copil am avut mereu o admirație nerostită pentru ceilalți băieți care trăgeau pârțuri în public, căci păreau mereu lipsiți de inhibiții, plini de încredere în sine și puțin distructivi.” Ric își amintește cum își dorea să fie mai curajos.

Pe măsură ce a crescut și a început să-și exploreze și accepte identitatea sexuală, încrederea lui Ric a crescut și astfel el a început să-și dorească să stârnească reacții. „Într-o zi, când mă simțeam puțin lipsit de viață, dar plin de dorința de a șoca, am tras cam tare un pârț în fața unui alt bărbat în vestiarul sălii de sport de la facultate”, a spus Ric. „Apoi am început să fac asta regulat. Câteodată, pârțurile mele aveau parte de o replică [pozitivă].”

Aceste prime experiențe i-au făcut pe Jason și Ric să creadă că suferă de eproctofilie. Amândoi își amintesc că aveau erecții sau fantezii când se gândeau la asta, lucruri care au determinat în final ca flatulența să fie principala lor modalitate de excitare. Totuși, Jason, care este atras în principal de pârțurile femeilor, încă nu a discutat niciodată despre fetișul său cu alte persoane față-n față și, drept urmare, nici nu a încercat asta vreodată. „Accesez câteva formuri online și chestii de genul, așa că am niște prieteni pe Internet cărora le place chestia asta”, explică el. În afară de chaturile online, Jason își trăiește fetișurile prin videouri online. „Nu conțin sex sau nuditate”, îmi spune el. În multe clipuri la care mă uit există doar o fată, fie îmbrăcată complet, fie are pe ea niște chestii sugestive, precum lenjeria intimă, de exemplu.”

Pe de altă parte, experiențele exhibiționiste timpurii ale lui Ric în vestiarele sălilor de sport și în saunele pentru homosexuali s-au transformat rapid în legături serioase de dragoste. Ric, care este interesat doar de flatulența altor bărbați, și-a petrecut jumătate din viața sa de adult vorbind cu bărbați care îi împărtășeau opiniile atât pe forumurile și grupurile de Yahoo de eproctofilie gay, cât și vizualizând și încărcându-şi propriile filmulețe pe fostul maleassrippers.com.

Ric s-a întâlnit abia la vârsta de 40 de ani cu un bărbat mai în vârstă în străinătate, cu scopul clar de a-și pune în aplicare fantezia. „Am petrecut 24 de ore împreună și, în timpul de care ne-am bucurat împreună, am tras pârțuri în diverse locuri (într-un restaurant, de exemplu), ne-am tras fiecare pârțuri pe mâini și, într-un final, în față.” Din ziua aia încântătoare și neobișnuită, Ric a avut și alte întâlniri offline de acest gen, dar de obicei se rezumă la conversațiile pe Skype cu oameni care locuiesc pe alt continent.

Fabio*, un bărbat heterosexual, căsătorit, în vârstă de 37 de ani, din Brazilia, are o experiență complet diferită. Nu doar că are regulat interacțiuni care implică contactul feței sale cu fundul cuiva, dar este de asemenea și un tip heterosexual care este atras exclusiv de pârțurile bărbaților. Fabio își aduce aminte de vremea când avea cinci ani și era entuziasmat de pârțurile prietenilor săi. Câțiva ani mai târziu, stătea împreună cu unul dintre verișorii săi într-un bloc din São Paulo. „Ne uitam la TV și el s-a bășit intenționat pe fața mea, într-o încercare de a fi amuzant”, spune Fabio. „El nu știa că stăteam atât de aproape de fundul lui pentru a-l admira, iar pârțul lui mi-a transformat visurile în realitate.”

În ciuda mediilor, orientărilor sexuale și experiențelor lor diferite în ceea ce privește eproctofilia, atunci când îi întreb pe Jason, Ric și Fabio care este catalizatorul fetișului lor, cu toții îmi spun același lucru: intimitatea actului. Jason îl privește ca pe o rebeliune împotriva așteptărilor societății: „Fetele nu prea sunt deschise la treburi d-astea, cu excepția cazurilor în care se simt foarte comod în preajma ta. Deci presupun că văd asta ca pe o formă de afecțiune.”

Și acceptarea socială joacă un rol în eproctofilia lui Fabio. El povestește cum este interesat în mod special de vânturile trase de bărbați bine îmbrăcați, dar și de cele ale tipilor mai arătoși și mai inteligenți decât el. Dacă un bărbat chipeș și inteligent este de acord să tragă un pârț pe fața lui, „asta înseamnă că mă place și îmi permite să-l cunosc în profunzime, într-un fel în care nimeni altcineva nu poate, pentru că flatulența cuiva nu este cunoscută în general”, spune Fabio. El îmi mai zice că, în viziunea lui, pârțurile intensifică latura umană a unei persoane. Se ajunge la un raport de egalitate atunci când un bărbat pe care el îl consideră superior trage vânturi spre el — o chestie pe care el o găsește foarte relaxantă, din punct de vedere mental.

Inteligența și intelectul sunt pe primul loc și pentru Ric. El povestește cum a fost inspirat de un coleg francez cu care a lucrat în anii '90, primul care a pus în cuvinte încântarea provocată de flatulență. Ric descrie și plăcerea de a-și putea exprima dorințele față de alți bărbați inteligenți care le înțeleg și le împărtășesc în egală măsură. Cât despre actul în sine: „Pentru mine este o intimitate împărtășită, o formă de eliberare și o recunoaștere a originilor animale.”

*Numele lor au fost modificate pentru a le proteja identitatea.