Îmi vând votul. Ce îmi dai ca să te votez preşedinte?

Zilele astea, e la modă să fii traseist politic. Curvele de pe centură au mai multă decenţă decât peştii din politica românească. Pentru că, vreţi-nu vreţi, alde Ponta şi compania au devenit un fel de proxeneţi. Vând bugete locale contra aducători de voturi la alegeri.

Mă gândesc, aşadar, să-mi vând şi eu votul cui dă mai mult. Dar nu ştiu cât valorează. Ce primesc la schimb dacă votez pentru Ponta? Primarii din teritoriu cer kilometri de asfalt şi canalizări. Eu ce pot să cer? Un apartament? O maşină? Sau votul meu valorează tot o găleată electorală, cu un kil de zahăr şi-un pet de ulei? Cine stabileşte cât valorează următorii cinci ani pentru noi?

Ilustrație Vasile

Oamenii de la Gândul au un titlu beton într-un articol de săptămâna trecută: Am cumpărat traseişti în viu pentru partidul de guvernământ. M-am gândit instantaneu la obor. La cumpărat de porci. Ştiu, ştiu, râdeţi voi, dar în afară de pielea rozalie şi de coada de trei degete bună de pus pe grătar de Crăciun, s-o dai copiilor pe post de gumă de mestecat, nu prea e diferenţă între un politician şi un porc.

Un politician român e echivalentul uman al unui porc. Doar consumă. Nu produce nimic. Se bălăceşte în propriul rahat şi întinde rahatul peste tot pe unde calcă. Scopul politicianului român, asemenea porcului, este să se-mbuibe. Ba, mă-nşel, mai e o diferenţă. Pe politician nu poţi să-l tai de Crăciun şi să-l mănânci. Politicianul român nu ţine de foame.

În fine, ideea e că ziariştii de la Gândul au reuşit, în două ore, să cumpere câteva sute de kile de primari din provincie. Mai exact, echivalentul a nouă oameni dispuşi să schimbe partidul aproape cât ai clipi, de dragul de mai rămâne în funcţie încă un mandat, şi ăla condiţionat de doi-trei kilometri de asfaltări şi-o canalizare. Asta apropo de rahatul în care se scaldă politica românească.

În altă ordine de idei, dacă vreţi, totuşi, să vă hliziţi un pic, ca să înţelegeţi că oamenii care-au scris ordonanţa lui Ponta menită să legalizeze prostituţia politică nu gândesc nici cât un porc, citiţi articolul ăsta. Pe scurt, ordonanţa suspendă o lege timp de 45 de zile, cât să primească sprijin electoral, iar după ce expiră suspendarea, legea împotriva traseismului îşi reia drepturile. Îi prinde cu chiloţii în vine pe cei care-au migrat, în ilegalitate, mutaţi în alt partid, şi-i lasă fără funcţii, că nici un inteligent nu s-a gândit să scrie ordonanţa cu capul, nu cu copitele.

Apropo de porci, voiam să mai precizez un fapt evident: a venit toamna, deci mai e un pic până la Crăciun. Şi iarna nu-i ca vara, ştiu, dar nu scriu truismul ăsta degeaba. Pentru că, apropo de Crăciun, o tânără româncă merită toată stima pentru scrisoarea către Moş Crăponta, scrisă pe 4 septembrie.

Dacă vă-ntrebaţi de ce am spus Crăponta, atunci trebuie să dau un copy/paste din textul femeii: “Dragă Domnule Victor Ponta, Îţi scriu ca şi cum i-aş scrie lui Moş Crăciun. Singura deosebire între dumneata şi el ar fi că el tot mai sper să existe şi să facă minuni și bucurie în ajun de Crăciun, iar dumneata faci numai pomeni în ajun de alegeri.” Şi ar mai fi un considerent: şi Ponta, ca şi ceilalţi colegi de partid, sunt puşi pe crăpelniţă, pe mâncat cât mai mult din banii noştri. Are sens acum, nu? Hai, ziceţi că nu-s amuzant!

Dacă nu sunt amuzant, citiţi scrisoarea deschisă către prim-ministru. Nu e deloc amuzantă, ba dimpotrivă, e cât se poate de serioasă. Ba e chiar tristă, având în vedere cât de rar vedem astfel de iniţiative individuale, menite să critice un sistem pus pe căpătuială. Ar fi, totuşi, şi un aspect care să ne stârnească un pic optimismul, anume că autoarea are sub 30 de ani. Ceea ce-mi mai dă un strop de speranţă că generaţiile care vin din urmă nu sunt chiar autiste şi complet indiferente la climatul social, economic şi politic în care - nu ştiu cu câtă onoare, dar cu siguranţă fără prea multă tragere de inimă - continuăm să ne ducem existenţele.

Dacă nu-nţelegeţi de ce atâta „porc” în articolul ăsta, să ştiţi că e leitmotivul săptămânii trecute. De aceea, trebuie să precizez că e de porc să te apuci să ceri autonomia a trei judeţe într-o ţară în care valoarea ta, ca partid, e aproape nulă. Cam asta face UDMR, al cărui preşedinte, Kelemen Hunor, a prezentat proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc.

Găsiţi pe Hotnews întregul document, o jignire la adresa întregii ţări, inclusiv la adresa maghiarilor care trăiesc în România. Articolul semnat de Dan Tăpălagă are nişte precizări care trebuie preluate. Kelemen Hunor e unul dintre apropiaţii prim-ministrului Ungariei, Viktor Orban, un om care n-are chiar toţi boii acasă, fervent susţinător al autonomiei celor trei judeţe şi un individ extrem de dubios când vine vorba de relaţiile sale cu ruşii. Dacă socotim şi ce se întâmplă prin Ucraina, e lesne de înţeles că Orban abia aşteaptă să iasă cu scandal şi în Ardeal, poate s-o pune şi aici de o Novosilvanie.

În acelaşi articol, Tăpălagă citează studiul CESI, un think-tank londonez focusat pe politicile expansioniste ale ruşilor, preluînd o informaţie foarte interesantă, dar ceva mai greu de verificat. Mai exact, kaghebiştii de rit nou colaborează intens cu liderii maghiari din România. Asta n-o face însă mai puţin credibilă, cu atât mai mult cu cât ruşii sunt foarte interesaţi de destabilizarea tuturor ţărilor care nu-i pupă picioarele lui Putin.

Başca, propaganda rusă îşi deschide birou şi-n România. Dan Muşetoiu, fost director de programe The Money Channel, a depus o cerere la OSIM pentru înregistrarea mărcii Russia Today în România, intenţionând să lanseze postul rusesc, o trompetă a propagandei lui Putin, şi în la noi. Muşetoiu n-a confirmat că va fi cu bani de la ruşi, dar asta nu înseamnă nici pe departe că ruşii nu vor pompa (prin companiile lor cu prezenţă în România) bani în franciza TV, mai ales că presa românească o duce din ce în ce mai prost cu finanţele. Ce sens ar avea să lansezi încă o televiziune de ştiri, când toate celelalte abia-şi duc zilele?

Totuşi, apropo de presă şi de porcisme, Mirel Palada nu mai e purtătorul de vorbe a lui Ponta, care l-a executat scurt, după ce Palada „executa electric” jurnaliştii „antiguvernamentali”. Ironic, nu?

Din păcate, nu e nimic ironic în declaraţiile lui Ponta, care spune că-l invidiază pe Radu Mazăre pentru gagici şi pentru distracţie. Mă rog, n-a zis-o chiar aşa. A spus că-l invidiază pentru decapotabile, cluburi şi bodyguarzi. Cam tot aia. Oricum, la cât de obsecen e modul de trai al lui Mazăre, la ce apariţii are prin Mamaia, nu te poţi gândi decât la pornografie. Vorbind însă de politică, cel puţin la fel de obscenă prin prisma averilor pe care unii le fac, vorbim de porcografie.

Dar Ponta nu se poate distra la fel, el trebuie să se distreze cu strategia României. Care Ponta reuşeşte, încă o dată, să ne arate că trăieşte într-o lume paralelă. Dacă citești strategia naţionalădiscutată zilele trecute, nu doar că vei citi o utopie, ci vei realiza că nu poțidecât să râzi isteric de propunerile de-acolo. Un râs nervos care nu-i al tău. Asta cu atât mai mult cu cât Ponta n-a realizat nimic din lista cu care se lăuda în campania din 2012, ceea ce face cu atât mai improbabilă realizarea oricăruia dintre punctele din strategia economică propusă.

Eh, după ce-ai citit toate porcismele astea, nu-i aşa că ți-ai vinde votul contra unui trai mai bun într-o altă ţară? Preţul însă e cam scump pentru ei. Aşa că pregătiţi-vă să-i ardem până-n Crăciun şi să-i lăsăm să se mai frigă la foc mic încă un mandat. Mie, unul, mi s-a aplecat de la atâţia porci.

Citește mai multe despre porci:
Fabricile de porci mioritice vă otrăvesc cu rahat
Porci post-decembriști cu blană de oaie
Tranșarea ultimului iPig