Am fumat cafea, ca să nu o faci tu, și a fost oribil

Dacă faci parte din minoritatea de adolescenți care nu au acces la iarbă, ești tentat să faci multe tâmpenii pentru niște senzații tari. În ultima vreme, internetul a fost plin de avertismente despre puștani care fumează cafea. Efectele secundare ale ingerării cafeinei în acest mod includ convulsii, diaree, amețeală, halucinații, vomă, febră și alte porcării înfricoșătoare care nu au nimic de-a face cu metoda de ingerare. Curentul nu e deloc nou; în 2011, un utilizator Reddit a scris despre experiențele lui ca fumător de cafea, iar o postare din 2007 de pe Erowid cataloga fumatul de cafea drept cea mai stupidă activitate. Evident, a trebuit să încerc și eu. Din fericire, m-a asistat prietena mea Elizabeth, care a făcut poze și era în orice moment pregătită să cheme ambulanța în caz că începeam să halucinez și să mă cac pe mine.

Mai întâi ne-am uitat la niște tutoriale pe YouTube și după ce am găsit tot felul de clipuri penale în care puștani de școala generală rulau jointuri cu cafea din hârtiuțe Post-it și vată (din fericire, aceste clipuri au fost scoase), mi-am dat seama că trebuia să mă descurc singur. Ca fumător veteran, am început cu ceva clasic: un cui.

Am scos grinderul de cafea, țigaretele, foițele de rulat, niște vată și o tăviță de rulat cu George W. Și Laura Bush și am amestecat tutunul cu cafea proaspăt râșnită. Am făcut un joint perfect.

Am ieșit pe balcon și am tras primul fum. Nu prea am simțit gust de cafea, se simțea ca o țigară normală. Poate nu pusesem destulă cafea. Am rulat al doilea joint cu o cantitate de două ori mai mar e de cafea. În mod surprinzător, fumul n-a fost înecăcios, deși ușor amărui. Din nou, n-am recunoscut gustul de cafea. M-am simțit ca un bou și Elizabeth m-a întrebat dacă chestia asta ar fi trebuit să mă facă să halucinez. Nu mă așteptam la asta, dar speram să scap de constipația care mă ținea de două zile. Mă simțeam ușor amețit.

Am hotărât să nu renunț prea ușor, așa că am înhățat vaporizatorul și l-am umplut cu niște cafea turcească pe care o am de la bunica. Sper că ea nu citește aceste rânduri.

După primul fum, am știut că eram pe calea cea bună; avea gust de chimicale arse și mi-a adus aminte de aventurile mele cu salvia. Am simțit imediat o presiune în spatele ochilor și m-a apucat o ușoară migrenă. Pe scurt, era neplăcut. Al doilea fum m-a făcut să tușesc nasol și n-am reușit să scap de gustul oribil nici după ce am băut apă. Amețeala și durerea de cap s-au intensificat și m-am uitat la fața lui Bush să-i cer sfatul din priviri. Evident, nu m-a ajutat cu nimic. Elizabeth a sugerat să mergem la o plimbare, iar eu voiam să fac călătoria până la capăt, așa că ne-am dus la tutungeria din zonă de unde voiam să iau o pipă de fumat crack și un bong. Pe drum, Elizabeth mi-a atras atenția că mă clătinam, deși eu nu simțeam decât că mă doare capul.

La tutungerie mi-am dat seama că era dificil să cer în mod legal o pipă de fumat crack, dar până la urmă vânzătorul s-a prins ce doream. M-a întrebat dacă voiam să fumez varianta solidă sau cea sfărâmicioasă. „Niciuna," i-am zis. „Vreau să fumez cafea." S-a uitat la mine cu genul de privire rezervată pentru mincinoși și idioți. Eram doar unul dintre cele două. Până la urmă am găsit pipa potrivită, am ales și un bong ieftin și ne-am cărat.

Pe drum, ne-am dat seama că pipa nu era în plasă și a trebuit să ne întoarcem. Durerea de cap mi s-a înrăutățit. Abia reușeam să merg sau să respir ok. Până acum experiența era de căcat.

Acasă, am pregătit niște cafea turcească și am încercat cu pipa. Nu mai fumasem cu așa ceva, dar văzusem prin filme. Am băgat niște cafea în gaură și am ținut flacăra sub sticlă. În câteva secunde, s-a format fumul și l-am tras. A fost îngrozitor, cel mai rău de până atunci.

Aveam limba uscată, iar gâtul mă implora să încetez cu căcatul ăsta. Durerea de cap era înnebunitoare. Am mai tras totuși un fum și am simțit cum îmi obosesc și ochii. Cafeaua de pe aragaz a dat în foc și m-am repezit să opresc focul. Asta urma să fie apa pentru bong.

În timp ce așteptam să se răcească, m-am așezat confortabil pe scaun ca să sufăr în liniște. Aveam un gust oribil în gură și gât. Am băut o sticlă de apă de jumate. M-a ajutat puțin, dar mă simțeam anxios și letargic; o combinație mega enervantă. Elizabeth mi-a pregătit bongul: a umplut baza cu cafea călduță. Am fost la baie și mi-am dat pe față cu apă rece înainte de ultima încercare. În oglindă, am observat că mi se dilataseră pupilele. Simțeam că inima îmi bătea nebunește în piept. Am încercat să mă cac, dar n-aveam nicio șansă.

Afară începuse să plouă când m-am întors la masă ca să încep bongul; în cameră plutea un miros de cafea. Am tras un fum și, spre mirarea mea, a fost foarte fin. Poate că corpul mi se obișnuise cu metoda asta stupidă, poate eram dependent. Am luat o altă doză și am tușit imediat un nor de fum gros. Am hotărât să renunț în clipa aia.

În următoarele ore, m-am simțit ca dracu'. Era ca pe vremea când aveam 17 ani și luam prea mult Ritalin. Un trip prost, cu greață, amețeală, agitație, lipsă de concentrare, de-mi venea să mă întind pe jos pe gresia din baie. Doar că n-aveam gresie în baie, ci un linoleu de căcat care nu mă tenta deloc. Durerea de cap radia în valuri, îmi venea să vomit, dar nu puteam. Până la urmă, am hotărât că am nevoie de un cui cu iarbă ca să-mi calmez nervii. Jointul mi-a disipat rapid tensiunea din cap, deși am rămas oarecum agitat. M-am ghemuit în poziție fetală și am adormit imediat.

Câteva ore mai târziu, pe la 3 a.m., m-am trezit; aveam tricoul și perna ude de transpirație, dar mă simțeam mult mai bine și un pic spart. Vă garantez că nu există mod mai cretin de a-ți băga cafeină în corp. Dacă vreți să încercați o alternativă, vă recomand tablete cu cafeină, săpunuri cu cafeină, inhalator cu cafeină sau chiar șuncă cu cafeină. Dar pentru numele lui Dumnezeu, nu fumați cafea măcinată.

Urmăriți-l pe Jules pe Twitter.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Urmărește VICE pe Facebook:

Vezi și:
Am băut o cafea cu violatorul meu
Clipul în care Alina Gorghiu îți vorbește despre cafea e ca o telenovelă fără poveste și sex
Am vorbit cu David Lynch despre cafea