Am vorbit cu un fost agent FBI despre un asasinat celebru din cartelul lui Pablo Escobar

Adler Berriman „Barry" Seal era un traficant de droguri care a orchestrat la începutul anilor '80 intrarea câtorva mii de kilograme de cocaină și marijuana în Statele Unite, printr-o pistă izolată de aterizare din zona rurală din vestul statului Arkansas. Dar în timp ce lucra cu frații Ochoa din cartelul Medellin al lui Pablo Escobar, Seal a fost prins în Florida, în 1983. Născut în Louisiana, Seal a început rapid să toarne și să lucreze pentru FBI. Mai târziu, Philadelphia Inquirer avea să-l numească pe Seal „cel mai important martor din istoria Departamentului de Narcotice al Statelor Unite (DEA)".

La scurt timp după ce-și începuse cariera de informator, un articol de Edmond Jacoby, publicat pe prima pagină din Washington Times l-a dat în vileag pe Seal drept agent al guvernului. (E posibil ca articolul să fi contribuit și la scandalul Iran-Contra, care tocmai se năștea.) Cum nu mai era util pe post de turnător, Departamentul de Narcotice l-a lăsat baltă pe Seal și, la scurt timp după, a fost arestat de FBI în Louisiana, unde Parchetul din Louisiana îl aștepta deja cu dosarul de acuzații de șef de bandă de traficanți de droguri. În cele din urmă, i-au trântit lui Seal cinci ani cu eliberare condiționată, plus șase luni într-un centru de reabilitare din zonă.

Acolo, pe 19 februarie 1986, Barry Seal a fost împușcat mortal în Cadillac-ul lui parcat, de un asasin cu o mitralieră Mac-10.

Povestea contrabandistului a fost romanțată și transformată într-una despre un mercenar ars de FBI, în filmul Double-Crossed (1991), în care rolul lui Seal e jucat de Dennis Hopper. Dar adevărul despre viața lui Seal e pus în pagină în Smuggler's End: The Life and Death of Barry Seal, o carte nouă, care iese pe 1 aprilie, scrisă de Del Hahn, fost ofițer de marină și agent FBI.

Hahn e din Cleveland și a lucrat 22 de ani la FBI, în cazuri de violență rasială, autorități corupte și delicte în mediul de afaceri. Zice că a văzut cocaină pentru prima oară în 1967. Dar înainte să apară departamentele anti-drog ca ciupercile după ploaie, în timpul administrației Reagan, nu mai lucrase niciodată într-un caz cu droguri. Fostul agent, care a jucat un rol esențial în operațiunea FBI-ului din Baton Rouge, e detectiv particular azi, zice c-a văzut pe net niște zvonuri total aberante despre fosta lui țintă și a vrut să spună adevărul. Asta-i ce-a avut de zis.

VICE: Spune-mi cum l-ai cunoscut pe Seal și cum a fost prins și apoi abandonat de FBI.
Del Hahn, fost agent FBI: În 1983, făcea în principal trafic de droguri și de marijuana, când Departamentul Narcotice a demarat Operațiunea Screamer, o operațiune sub acoperire, în Florida. Agentul sub acoperire era Randy Beasly de la Narcotice. Un tovarăș din grupul de traficanți al lui Seal a picat în plasa Operațiunii Screamer și apoi s-a înțeles cu Narcoticele să îl dea pe Seal pe mâna lor.

La scurt timp după ce-a fost pus sub acuzație, Seal i-a contactat pe Beasley și pe procurorul asistent de la parchet care se ocupa de caz, Bruce Zimet. Și-a oferit cooperarea și a fost de acord să-i pună pe tavă pe frații Ochoa, din cartelul Medellin. Dar nu voia să stea la-nchisoare. Voia să-i lase și acoliții în libertate și fără să vorbească nimic cu avocatul lui. Era arogant și cu multe pretenții, deci presupun că lui Beasley și Zimet nu le-a convenit. L-au refuzat.

S-a întors în Baton Rouge și a încercat să vorbească la parchet aici, cu procurorul Stan Bardwell. Bardwell n-a avut încredere în avocatul care intermedia toată treaba și-a refuzat să se vadă cu Barry. Așa că a luat avionul până la Washington DC și s-a dus la biroul vicepreședintelui departamentului anti-drog al administrației prezidențiale și s-a oferit să fie informator. Ăștia l-au trimis la Narcotice la Miami, unde l-au preluat Agenții Joura și Jacobsen. Scrisoarea cu acordul pe care l-a încheiat cu procurorii de pe lângă parchetul din Miami e datată 28 martie 1984.

Din carte, Seal pare un tip haios. Ție cum ți s-a părut pe vremea aia?
Șiam că avem de a face cu un contrabandist cu avioane. Știam unde-și ține avioanele. Știam de la Randy Beasley și din Operațiunea Screamer că Seal face mare parte din afaceri de la telefoane publice. N-am aflat când și unde trebuia să sosească un transport de cocaină, dar am obținut informații bune și trei capete solide de acuzare pentru folosirea telefonului în scopuri de contrabandă. L-am intervievat pe William Earle Jr., tipul care era la celălalt capăt al firului în alea trei apeluri. A fost de acord să depună mărturie, era în arest în New Orleans, prins după o razie a unui transport de marijuana cu avionul, și voia să-și îndulcească pedeapsa. Toate cele trei apeluri fuseseră despre Earle, care trebuia să zboare cu un Piper Navajo până la Mena [Aeroportul Internațional din Arkansas], ca să-i instaleze un sistem ilegal de combustibil. Navajo-ul era un avion nou, pe care Seal urma să și-l adauge la flotă.

M-am întâlnit de două ori cu Seal după ce m-am pensionat. A fost de treabă de fiecare dată, avea simțul umorului. Dar nu era așa isteț și inteligent pe cât se credea. De exemplu, unul dintre acoliții lui probabil s-a înecat încercând să recupereze un transport de droguri. Alt lacheu de-ai lui ciripea la LSP [Poliția de Stat din Louisiana] și la Departamentul Narcotice. Seal a fost arestat în Honduras și-a stat un an în închisoare. Folosea des telefoanele publice, fiindcă credea că-s sigure. Dar prin filaj am depistat telefoanele lui preferate și-am pus microfoane care înregistrau în zece dintre ele. Iar el a crezut c-o să-l ajute tovarășii lui de la Narcotice din Miami. Nu l-au ajutat.

Seal era băgat până-n gât pe vremea când curgea cocaina din Columbia. Cum ai abordat cazul împotriva lui, din moment ce nu ai mai avut niciun caz cu droguri?
Învățasem destul despre afacerile cu contrabanda de droguri, ca să știu cum merge treaba-n general. Știam că Seal primește mult ajutor și știam și de la cine, în mare parte. Majoritatea cazurilor bune cu droguri se construiesc cu operațiuni sub acoperire, informatori buni, microfoane, sau o combinație din toate astea. În plus, oamenii de la Narcotice din Poliția de Stat din Louisiana și Departamentul Federal de Narcotice aveau niște informatori buni care-aveau de a face cu Seal.

Încercam să obținem o condamnare pentru activități de crimă organizată și o condamnare pe viață. La condamnările pentru crimă organizată ai nevoie de trei condamnări anterioare pentru droguri. Aproape din start am avut două din cele trei obligatorii: (1) condamnarea din Operațiunea Screamer, cu care ajunsesem la proces și (2) pledase vinovat la a doua condamnare din Screamer, care avusese loc când a devenit informator pentru Narcotice. Știam că spală bani la Mena și găsisem aceleași activități în Baton Rouge.

CIA-ul și celelalte agenții federale s-au băgat în traficul de droguri? Și, dacă da, în ce măsură?
Singura agenție federală cu care a lucrat Seal vreodată a fost Departamentul de Narcotice. Seal a depus mărturie sub jurământ cum că n-a avut cunoștință să fi lucrat vreodată pentru CIA. În interogatoriile de după încheierea acordului, nu mi-a zis nici mie, nici altcuiva, că lucra cu CIA-ul sau că ar fi lucrat cu altă agenție în afară de Departamentul Narcotice. Departamentul nostru n-a obținut niciodată dovezi că CIA-ul s-ar fi implicat în contrabanda de droguri cu Seal. Nu există niciun dram de dovezi credibile că Seal ar fi lucrat vreodată pentru CIA, sau că i-ar fi ajutat la vreo operațiune. Iar CIA-ul a negat orice legătură cu Seal.

Cartea mea nu tratează insinuările că CIA-ul s-ar fi implicat în traficul de droguri. Doar menționează concluziile Comisiei Kerry: s-a aflat că patru piloți care lucrau pentru CIA, la transporturi de armament și ajutoare umanitare, au fost implicați și în contrabanda de droguri. Condamn CIA-ul, pentru că nu i-a pus sub investigație. Dac-ar fi făcut asta, ar fi descoperit ușor legăturile lor cu contrabandiștii. Ar fi putut să nu-i mai folosească și să evite o grămadă de acuzații și teorii ale conspirației. Cred că CIA-ul avea nevoie disperată de piloți și cred că nu le-a păsat ce făceau atunci când nu zburau pentru proiectele lor.

Ce știi despre contextul în care a fost omorât?
În cele din urmă, a semnat un acord cu [parchetul] Middle District [din Louisiana]. Primise deja o condamnare de zece ani în Florida. În acordul cu noi, se menționa că sentința din Middle District, condamnarea pentru posesie cu intenția de a distribui peste două sute de kile de cocaină, n-o să fie mai mare decât condamnarea la zece ani de închisoare pe care o primise deja în Florida. Pentru al doilea cap de acuzare, pentru spălare de bani, acordul zicea că o să fie condamnat cu eliberare condiționată. La sentințele cu eliberare condiționată, legea permite judecătorului să oblige acuzatul să stea într-un centru de reabilitare.

Judecătorul Polozola a acceptat cu multă reticență termenii acordului și a fost de acord cu sentința de zece ani și eliberare condiționată. A cerut ca Seal să stea în fiecare zi, de la 6 seara la 6 dimineața, într-un centru de reabilitare al Armatei Salvării. Seal și toată lumea implicată știau că frații Ochoa puseseră un recompensă pe capul lui. Și, în cele din urmă, au trimis o echipă de asasini la Baton Rouge și l-au omorât când stătea la el în mașină, în parcare la centrul Armatei Salvării.

Având în vedere câte se știau despre cazul lui, de ce nu i s-a oferit protecție, odată ce s-a aflat că era informator FBI și a fost adus la judecată?
Seal se credea mai deștept și mai isteț decât frații Ochoa. A subestimat cât de mult își doreau ei să-l omoare și și-a supraestimat capacitatea de a-i păcăli. Și nu poți să obligi un acuzat să intre în programul de protecție a martorilor, judecătorul nu poate să ordone așa ceva. E complet voluntar și e sub tutela US Marshals Service. Se aranjase deja să fie transferat în perioada de eliberare condiționată la New York sau în Florida. A refuzat să meargă la New York și Judecătorul Palozola a zis că nu-i o idee bună să se ducă în Florida.

Am aflat mai târziu, de la pilotul lui Seal, că plănuise să fugă sub eliberare condiționată, să plece în Costa Rica chiar a doua zi și să-și continue acolo afacerea de contrabandă de droguri.

Interviul a fost editat și condensat pentru claritate. Mai multe despre carte aici.

Urmărește VICE pe Facebook

Mai citește despre Escobar:
Amintiri din viața lui Pablo Escobar, cel mai mare superstar columbian narco-criminal al generației sale
Toate modurile în care traficanții ascund droguri în mâncare
Moștenirea lui Pablo Escobar