Am fost arestată de polițiștii ruși, pentru că am cusut pe stradă

Eram înconjurate de trei polițiste enervate și ni s-a cerut să ne dezbrăcăm.

„Nu vă lăsăm cu uniforme. Dezbrăcați-vă."

„Poftim, se presupune că trebuie să părăsim secția de poliție goale?"

„Dă-ți-o jos."

Prietena mea, activista și artista Katya Nenasheva, era cu mine într-o secție de poliție din Moscova, după acțiunea noastră „Russia Today", una dintr-o serie de proteste numite „Nu-ți fie teamă." Planul era să mergem în Piața Bootnaya pe 12 iunie, de Ziua Rusiei, și să coasem un steag rusesc în timp ce eram îmbrăcate în uniformele pe care sunt nevoiți pușcăriașii să le poarte în închisoare. Piața Bolotnaya e locul în care mii de oameni s-au strâns în 2011 și 2012 ca să se opună lui Vladimir Putin. De data asta eram doar noi două, dar în ciuda demonstrației noastre mici, am fost înconjurate de polițiști, în doar trei minute după ce am început, și am făcut băgate într-o dubă.

Am mai purtat uniformă de genul ăsta și înainte, când am fost în pușcărie. Mi-amintesc cum mi-am făcut degetele praf de la ace, când ne-au forțat să facem uniforme de polițiști. Asta s-a întâmplat când nu ne-au lăsat să ne spălăm, ca pedeapsă, și am încercat să-mi spăl pizda în secret. Eram acolo pentru că trupa mea, Pussy Riot, a făcut o demonstrație într-o biserică din Moscova de care Putin și structura puterii din Rusia în fruntea căreia se află el uitaseră – poate că ai auzit de toată povestea asta haotică.

Închisoarea poate să schimbe oamenii exact cum apa fiartă poate schimba lucrurile. Ceva moale, ca un ou, poate deveni tare; ceva tare, ca un morcov, devine moale. Cafeaua instant, totuși, se împrăștie peste tot. Morala poveștii e că: Fii cafeaua. În închisoare, eram cafeaua.

E dificil în închisoare. Doar că deținuții politici ca noi devin din ce în ce mai puternici, mai curajoși și mai încăpățânați datorită închisorii. Atunci, de ce continuă să ne țină-n închisoare?

Când am ieșit, eu și Maria Alyokhina am înființat două organizații nonprofit. Prima, Zona Prava, oferă sprjin legal și material direct deținuților. Avocații noștri lucrează cu zeci de cazuri din toată Rusia, care au legătură cu abuzurile față de deținuți și peste zeci de cazuri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Am ajutat sute de pușcăriași să scrie petiții, apeluri și cereri legale. A doua organizație se ocupă cu știrile din sfera justiției, numită Mediazona, care se concentrează pe articole din zona judecătoriilor, închisorilor și a poliției. Am decis să facem din asta o prioritate, pentru că mult din politica rusească are loc în sălile de judecată, unde mulți activiști anti-Putin și familiile lor sunt judecați și trimiși la închisoare.

Am ținut mișcarea noastră de Ziua Rusiei, ca recunoaștere a faptului că Rusia nu înseamnă doar Putin și prietenii lui oligarhi; Rusia sunt și cele șase sute de mii de suflete care populează închisorile, unii dintre ei chiar activiști care au participat la marșul din Piața Bolotnaya, pe 6 mai, 2012, ca să protesteze față de Putin. O parte din activiștii ăștia tot mai cos uniforme de polițiști în pușcărie.

„Am dreptul să cos în țara mea!", a zis Katya polițiștilor când s-au apropiat de noi.

„Dar nu în public! Trebuie să coasem acasă."

E dificil de aflat ce e ilegal în Rusia – am fost închisă pentru cântat și dansat în public, iar, după „rugăciunea noastră punk" din biserică, Parlamentul a făcut ilegal „să insulți sentimentele credincioșilor." Legile trec cu ușurință, cât ai zice „pește". Discuțiile publice nu sunt considerate a fi necesare; știrile despre legislație vin de la presa controlată de Kremlin, iar membrii Parlamentului sunt de acord cu Putin, fără să gândească. Restricțiile astea cresc la fel de repede precum deținuții ca mine fac uniforme de polițiști. În prezent, e luată în considerare altă lege, care ar permite gardienilor să bată legal prizonierii. Dacă va fi adoptată, asta le va permite să le aplice deținuților șocuri electrice pentru un simplu nasture descheiat sau pentru că au bomboane în buzunare. Numim asta „Legea Sadicului."

„Nu poți coase un steag rusesc în timp ce porți uniforma de deținut, în mijlocul Moscovei", a explicat șeful secției de poliție când am ajuns la secție. „Țara noastră nu e o tabără de concentrare sau un ghetou, dar fiecare lucru are limitele sale. Coase acasă. Ești calificat să coși un steag rusesc? Ești croitoreasă calificată?"

„De fapt, da", i-am zis. „Am cusut uniforme de polițiști pentru doi ani, chiar pantaloni ca cei pe care-i porți. Sunt confortabili, nu?"

„Materialul e puțin strâmt", s-a plâns polițistul. „Mi-e cald."

„Ai dat de vreun bilețel cumva în buzunar?", l-am întrebat. „Obișnuiam să ascundem bilețele în buzunarele uniformelor înainte să fie ambalate. Bilețele cu dorințe. De la unele drăguțe… până la unele nu tocmai drăguțe, mai mult în funcție de starea noastră."

„Faci un selfie cu noi?", i-a zis Katya polițistului. „Ne-ai promis. Hai cu selfieul! Cu mașinile de cusut."

Chiar atunci, polițistul s-a ridicat și ne-a lăsat în pace. Am rămas singure – așa că am scos acele, materialul și ațele și ne-am grăbit să terminăm steagul. Dacă nu ne-ar fi lăsat să coasem în piață, am fi făcut-o în secția de poliție. Fără niciun dubiu. Apoi am fi pus steagul pe perete.

După trei ore, ne-au dat drumul, pentru că nu știau de ce anume ne-ar fi putut acuza.

„Am o prietenă în Femen", a zis una dintre polițiste Katyei. „Femen se dezbracă și se distrează destul de mult. Voi aveți alt tip de distracție. Mă rog. Lucrez pentru poliție – ăsta e tipul de distracție de care am eu parte."

Urmărește VICE pe Facebook.

Mai citește despre Pussy Riot:
Pussy Riot biciuite la Soci Întâlnire cu Pussy Riot Pussy Riot dau în judecată guvernul rus la Curtea Europeană a Drepturilor Omului