©2016 VICE Media LLC

    The VICE Channels

      Cum s-o arzi româneşte în Cipru

      De Mihnea Mihalache-Fiastru

      iunie 8, 2012

      Ăsta e Cipru.

      Românii sunt pe locul I în topul stranierilor din Cipru. 40 000 de felii ieșite din văgăuna Vrâncioaiei sunt înregistrate acolo legal, fără a-i mai pune la socoteală pe cei care muncesc ilegal, și care probabil dublează suma. Astfel, Cipru vine undeva pe locul al treilea în topul destinațiilor preferate de românii cu poftă de muncă, după Spania și Italia. Țara a intrat în forță pe harta românilor salahori și a dansatoarelor din șmen. 90% dintre femei se duc seducătoare la bară, 90% dintre bărbați se duc municitori. 90% din cele 90% de femei dansatoare sunt măritate cu taximetriști ciprioți și oricât de bine ar zice ei că e, realitatea este evidentă: viața lor în Cipru e de căcat.

      Șantiere din Nicosia, unde românii bagă forță multe ore pe zi.

      LA SĂPAT, LA DANSAT, LA DEBARASAT

      Una dintre chelnerițele românce de la restaurantul TGI Friday`s mi-a povestit că, românii care vin la muncă în Cipru freacă mese și cară tăvi 14 ore zilnic, sapă pe șantier cam tot atât sau dau din șmen, nopțile la bară. Cei mai mulți dintre ei ajung aici efectiv de-ampulea, în baza unor contracte obsucre pe care le semnează fie printr-o firmă de recrutare din România, fie direct la fața locului. Asa mi-a spus-o un muncitor român care s-a băgat în seamă la o coadă dintr-un supermarket și care fusese țepuit cu un contract de genul ăsta de nu știu ce firmă românească.

      Majoritatea bărbaților se duc să lucreze în construcții, deși, de când au intrat în UE, și de când cu criza, nici în Cipru lucrurile nu mai sunt ce-au fost. Femeile însă se duc dansatoare. E incredibil cât de multe românce știu să se frece de bară. În medie, câștigă cam o mie de euro pe lună, ceea ce pentru Cipru nu e mult, pentru că e o țară destul de scumpă în prezent, foarte scumpă în trecut. Ca dovadă, prima dată când am fost aici, înainte să intre în UE în 2004, toate prețurile erau ca în euro, doar că moneda națională era lira cipriotă echivalentă cu 1,2 sterling pounds. De exemplu, o sticlă de apă la magazin costa o liră, adică aproape doi euro.

      Partea veche a orașului Nicosia; cărciumi și magazine unde românii se desfășoară în câmpul muncii.

      În magazinele de pe cele mai importante artere de shopping lucrează o grămadă de români. Așa am aflat de la o vânzătoare de la Topshop/Topman cât de încet merge netu` în Cipru și cât de de căcat e că nu poate să pirateze și ea decent, ca la noi.

      Strada Anexartisias, principala arteră de shopping din Limassol, unde mulți români prestează prim magazine.

      În capitală, în Nicosia, în partea veche a orașului, dar și pe una dintre străzile principale, Makariou, vei găsi un român în fiecare magazin sau cărciumă în care intri. De fapt, 50% din românii ciprioți lucrează la tejghea. Angajații de alte naționalități nici nu-și mai pierd timpul cu tine, cheamă direct un conațional. Pe undeva e bine, că toți sunt disperați să vorbească cu tine și să te ajute la orice.

      Locuințe insalubre la pachet, din Nicosia, unde dacă nu ești atent la cum te desfășori, ajungi fără să fi știut ce te-a lovit.

      CE FACI CA SĂ ÎȚI UNEȘTI DESTINUL

      Dacă ești româncă fată deșteaptă, e simplu: freci bara și probezi toți clienții până te-o lua unul de tot. Un fraier. Sau dacă ești curvă proastă te alegi cu un taximetrist, ceea ce multora li se și înâmplă. Așadar, oricum ar fi, cele mai multe dintre românce s-ar spune că reușesc în viață și se căsătoresc cu un străin.

      Doamnele noastre dansatoare la bară își unesc destinul cu taximetriști ciprioți, care așa ajung să asculte manele la greu. Absolut toți șoferii cu care am mers au nevastă româncă acasă sau o rudă apropiată gen frate căsătorit cu o dansatoare de-a noastră. Cei mai mulți dintre ei au fost și în România, știu de București, Constanța și Brașov. Așa e și prietenul meu George, taximetrist și microbist, care a vizitat țara noastră de mai multe ori și știe mai mulți fotbaliști români decât știu eu. Pe ciprioți nu-i impresionează doar femeile noastre, ci și climatul temperat autentic. Sunt încântați că în România ninge, iar când aud că, undeva în lume, iarna sunt temepraturi sub 0 grade, au semi orgasme. Să nu uităm că insula Cipru se află, totuși, la puțin peste 100 de kilometri de Liban și Siria, deci e cald ca lumea.

      Căsuța, cuibușor de nebunii

      Să revenim. Dacă ești bărbat de naționalitate română, e mai nasol să-ți unești destinul. Sunt slabe șanse să nimerești altceva decât nevastă româncă, și curvă, și nasoală. Dacă ești șmecher rău combini o localnică, dar nu am auzit de asemenea situații decât la a cinșpea mână de zvon. Așa că, nu-ți rămâne decât să te însori tot cu vreo coaptă de pe-aici. De altfel, dacă ne uităm la anunțurile matrimoniale din ziarul românilor din Cipru, și ne uităm, că doar d`aia am scanat din el, observăm că bărbații români sunt cei cu panica în inimi că vor rămâne fără mamă pentru viitorii lor copii de muncitori în Cipru.

      Nu știu cum e să fii gay aici, dar am senzația că e nasol de tot, pentru că ăștia sunt la origine greci ortodocși, deci au idei tâmpite.

      CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ S-A SUPT

      În principiu, dacă ești român și dai de belea prin Cipru, în cel mai rău caz te întorci în țară. Asta dacă nu ești complet trepanat și rămâi și fără bani de drum. Bineînțeles, te poți împrumuta de la un alt român, deși dacă ai fost atât de idiot să-ți cheltui banii de drum, e puțin probabil să-ți dea prin minte să ceri. Atunci ajungi boschetar.

      Boschetarul cipriot locuiește într-o dărăpănătură din orașul vechi din Nicosia, la un loc cu pakistanezi și indieni. Ziua și-o petrece pe băncile unuia dintre podurile care leagă partea nouă de partea veche a orașului și o arde cu aceleași naționalități, dar și cu băutură la greu, cumpărată cu bani din cerșeală. Oricum, boschetari sau neboschetari, românii obișnuiesc să împartă chiriile cu mai mulți colegi de locuință, tot români. Ca să îți găsești flat mate, dai anunț la ziarul românilor și te combini. Cel mai tare era unu` care căuta două fete colege de apartament. Șmecher rău, omu`.

      CELINEL LEONIDU ȘI VLAD ȚEPEȘ

      Spirite petrecărețe, românii ciprioți organizează distracțiile lor locale. Ba chiar există și evenimente mondene, cum ar fi ziua de naștere a lui Celinei Leonidou (alintată Celinel), care evident că habar n-am cine e. Oricum, redactorii de la ziarul românesc din Cipru sunt semianalfabeți și cu gândire limitată.

      Mare fentă la evenimentele românești e formația Meridian, care nu e de 4-3-3 ca la fotbal, e de doi băieți ce o ard în macheta publicitară din ziar la super-fentă: blugi, bluză populară și ochelari de soare. Deci care e român și vrea babindir șmecher, îi sună pe aștia doi și atmosfera e garantată.

      Ei cântă mai mereu la restaurantul românesc cu nume super-penal La Haiducu. De unde și vorba „nicio ceafă fără Meridian". Aici, petrecerea de Revelion a costat 30 de euro de persoană. (În Cipru nu se ocupă hipsterimea de publicitate, mai degrabă e un băiat bun la toate care scrie tot ce-i dă lui prin minte, ca Gelu de la postul radio pirat dintr-un apartament din Berceni). În banii ăștia, românii au consumat nici mai mult, nici mai puțin de 10 feluri de mâncare. Zice așa: 2 supe, 3 salate, sarmale cu mămaliguță, friptură, porc la rotisor, desert și o carafă de vin. La asemenea meniu, nu mai ai ce comenta. În plus, macheta vine cu un add care spune:

      Petrecerea de Revelion de la Restaurant La Haiducu" se va muta într-un alt restaurant cu o capacitate de 250 de persoane, la 1 km depărtare, pe drumul principal, pe partea stângă."

      Ireal, dar totuși nu.

      Pentru distracție pe domiciliu, românii își fac cumpărăturile de la supermarketul românesc Vlad Țepeș, unde patronul, probabil pe vremuri băiat combinator de bilete la film în față la Patria, le vinde gușterilor pufuleți la 12, 5 euro și ciocolată Rom cu 15 euro. Pentru a ajunge la acest supermarket, urmăriți instrucțiunile din ziar:

      Cum intri în Nicosia dispre (n.r. așa scrie în machetă, greșit) Larnaca sau Limassol, virează stânga după reprezentența Audi și VW până treci de primul semafor".

      Ireal, dar totuși nu.

      LA SOARE, FRUMOS, TOT

      (stânga) Cipru așa cum ți-l imaginezi din site-uri, pliante sau oferte. (dreapta) Cipru văzut de românii plecați la muncă - soarele îi bate în cap toată ziua, iar orizontul e nedefinit.

      La check-in-ul din Otopeni o ard pe vârfuri, la coada cursei Tarom către Larnaca, băieți în blugi și adidași din plasă, și târfet palid cu părul ars. Biletul de avion poate fi oricât între 40 și 300 de euro, în funcție de compania aeriană pentru care optează. Majoritatea românilor care se duc la muncă în Cipru însă, călătoresc cu low costu`. Ciprul lor nu are nicio legătură cu Ciprul turistic.

      Să te duci în vacanță e destul de tare, pentru că îți vei găsi locul indiferent cum o arzi. Țara e cunoscută ca paradis fiscal al societăților cu acționariat anonim - celebrele offshore-uri de zbiară ăștia pe la televizor când cutare sau cutare politician face combinații. Așa că, dacă ai banu`pe tine și te duci în Cipru cu business, te vei simți în largul tău: te bagi la un hotel boutique super-fentă gen Londa, unde o să fii numai tu și rușii, mănânci la restaurante ca Pagoda sau Neon Phaliron, la care te rupi în vodcă cu caviar și fructe de mare (unde tot doar tu și cu rușii o să fiți), și îți faci cumpărăturile de pe strada Stasicratous din Nicosia, unde poți lăsa câte zeci de mii de euro vrei tu, pe acarete de la Louboutain la Hermes. Sezonul bășinilor e deschis tot anul.

      Româna e limbă de circulație, chestie cam de căcat, pentru că nu poți să vorbești cu muie fără să se uite cineva după tine.

      Dacă ești hipster și tocmai ai terminat de înjurat fenta în care o ard ăia de mai sus, e loc și pentru tine în Cipru. De la aeroportul din Larnaca, te urci la panică într-un taxi și treci granița din Nicosia, în partea turcă care a rămas neschimbată de la invazia din 1974. Aici sunt locuri pustii și spații largi și poți vizita celebra stațiune-fantomă Varosha, din Famagusta. După aceea, reîntors în țară, poți să te caci pe tine la local despre vai, pula ta, în ce locuri ai fost tu și pe unde nu a mai călcat nimeni. În realitate însă, au călcat mulți, iar tu nu ești decât un prost bășinos.

      Eu, boss de boss în Cipru. Însă, majoritatea românilor sosiți aici la muncă nu apucă s-o ardă la chill și finesse la mare. Fotografie din noiembrie 2010.

      Teme: Cipru, constructii, munca, dansatoare, Nicosia, piratare, manele, indieni, ciprioti, pakistanezi, Celinei Leonidou, La Haiducu, Larnaca, formatia Meridian, hotel Londa, forta de munca cipru

      Comentarii

      Top Stories