Primăria Constanța taie copaci în delir, deși crește palmieri în seră

Actualul primar al orașului crede că singurele statistici reale sunt cele date de el.

|
18 Februarie 2016, 12:33pm

Fotografie de Gabriel Botezatu

Știi care este cel mai detestabil mod de a te trezi într-o dimineată de noiembrie? Îți spun eu: cu zgomotul unei drujbe care defrișează singurii copaci care au mai rămas în proximitatea locuinței tale. Și asta se întâmplă în orașul cu cel mai puțin spațiu verde pe cap de locuitor din România – Constanța. Da, pare greu de crezut, dar dacă o să arunci o privire prin datele oficiale, vei vedea că orașul Constanța are 430 de hectare de spațiu verde.

Astfel, după trei mandate de Mazăre, Constanța este orașul cu cel mai puțin spațiu verde, respectiv 13,4 metri per cap de locuitor. Spre comparație, Clujul are peste 25 de metri, Iași are 18,5, iar București deține 21,4 metri per capita. Dar, stai liniștit. Tot Constanța este și orașul în care, la fiecare 1 mai, palmierii sunt scoși din sere și replantați, ca să dea frumos pe timpul verii.

Zona peninsulară din Constanța, care deține și singurele atracții turistice ale orașului, cum ar fi ruinele Cazinoului și ale pieței Ovidiu, este acoperită în proporție de 98% cu betoane. Ba nu, acum, că au tăiat și cei trei copaci din fața blocului meu, vorbim, probabil, de 99% beton.

Citește și: 10 motive pentru care Constanța este un oraș nasol

În dimineața aia din noiembrie, despre care-ți spuneam, un grup de cinci-șase silvicultori urbani s-au pus pe tăiat de la bază ramificațiile a doi dintre cei trei arbori perfect sănătoși din parcarea din fața blocului meu.

Mă interesează subiectul și știam clar că este interzisă tăierea coroanei copacilor, cu excepția ramurilor uscate. Copacii în cauză erau complet sănătoși. Am coborât să filmez ciopârțirea și să-i întreb de ce taie copacii, foarte tineri de altfel.

Cum se taie un copac? Cu oameni care spun: „Facem ce ne-au pus să facem.‟

În timp ce un dârvar reteza cu sete unul dintre arbori, un alt nene îmi spunea, plin de importanță, că au fost trimiși să toaleteze cei trei copaci, dar nu poate să-mi spună de la ce firmă și care-i instituția cu inițiativa. În spatele lui, pe autoutilitara cu care veniseră scria cu litere de-o șchioapă: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CONSTANȚA.

Din copacul cu pricina a rămas doar trunchiul. Or, o toaletare corectă înseamnă îndepărtarea a până la 30% din coroană, asta în condițiile în care arborele ar reprezenta urme de degradare. În secțiunea crengilor tăiate se vedea foarte clar că arborele era perfect sănătos.

Le-am spus cherestegiilor că nu au voie să taie arborele, dacă nu are crengi uscate, dar mi-au răspuns cu clasicul că ei fac ce au fost puși să facă și că n-au voie să vorbească cu presa. Au trecut la executarea celui de-al doilea copac, din care a rămas doar o scobitoare.

Citește și: Copacul crescut din gunoaie

Despre al treilea și cel mai falnic copac, un arbore înalt de cinci etaje fără nicio crenguță uscată, spuneau ca au primit ordin să-l doboare, dar prezenta mea îi cam stânjenea. Le-am spus că este interzis să doboare copaci care nu afectează traficului pietonal sau rutier sau cladirile, ceea ce clar nu era cazul. I-am surprins cum vorbeau la telefon cu un anume „șefu", au încărcat cheresteaua si au plecat.

A doua zi, în ciuda protestelor mele și ale unor vecini, au tăiat copacul, a cărei secțiune și crengi nu trădau nici cea mai mică tendință de uscare sau afecțiune. Se vede clar starea copacului în poza realizată cu două luni înaintea executării lui.

Bani publici se dau în funcție de numărul de „copaci lucrați‟

Recomandările specialiștilor silvicultori spun că un copac poate fi tăiat doar dacă este în declin biologic avansat sau uscat în proporție de peste 70%. Știu asta pentru că am discutat cu Alexandru Ciobotă, președintele Asociației Peisagiștilor din România (ASOP). Ciobotă mi-a confirmat câteva lucruri. De exemplu:

„Intervenirea asupra unui arbore se face numai în situația în care este necesară eliminarea părților uscate sau bolnave, sau în situații de corecție a copacului crescut anormal. Normele impun eliminarea a cel mult 30% din coroană. Ce se taie peste înseamnă periclitarea vieții arborelui și se consideră pierdere de vegetație".

În ignoranța mea, m-am gândit că „toaletarea stil defrișare" se face din considerente de timp și comoditate. Doar e mult mai ușor să tai de la bază, decât să pigulești fiecare rămurică uscată, cum zice la carte. Dar președintele ASOP m-a luminat. Este vorba de bani și interese:

„În general, licitațiile organizate de primărie prin care se acordă contractele de lucrări forestiere urbane sunt făcute în avantajul firmei executante. Astfel, în contract este stipulat că plata se va face la numărul de copaci lucrați și cantitatea de material rezultat și încărcat în mașini. Deci firma are tot interesul să taie cât mai mult material. Iar profitul și-l dublează prin vânzarea lemnului, material care ar trebui să ajungă compost pentru spațiile verzi urbane".

„Cum îți permiți să-mi întrerupi conferința"?!

Ani Merlă, în dreapta, directoarea de dezvoltare din Primăria Constața. Fotografie de Alexandru Raita / Mediafax Foto

Întâmplarea face ca, la două zile după defrișare, primăria Constanța să organizeze o conferință de prezentare a proiectului de reabilitare a parcului din fața instituției. Am decis să mă duc, mai ales că în invitația primită scria că evenimentul o sa fie prezidat de viceprimarul cu atribuții de primar Decebal Făgădău, un apendic mai diplomat a lui Mazăre.

Pe vremea când carnavalul era la mare modă la malul Mării Negre, tot Făgădău se ocupa de administrarea orașului. Viceprimarul n-a apărut, dar a trimis-o pe directoarea de dezvoltare din cadrul primăriei. Am stat și am analizat puțin situația. Am ajuns la concluzia că funcția doamnei era eligibilă pentru niște explicații legate de tăierile copacilor și de lipsa spațiilor verzi.

Citește și: Tăietorii de lemne au vrut să-mi defrișeze capul

După prezentarea unui proiect dubios și foarte scump, am întrebat-o pe Ani Merlă dacă este la curent că în centrul vechi al Constanței se taie copaci sănătoși, în condițiile în care orașul este localitatea cu cel mai puțin spațiu verde din România. A tăbărât pe mine:

„De unde ești tu?! Cum îți permiți să-mi întrerupi conferința?! Astea sunt invenții de ale ONG-urilor care au ceva împotriva noastră. Nu există date oficiale în privința spațiilor verzi, niciun oraș nu a făcut măsurători. Chiar noi cred că suntem primii care tocmai am demarat un proiect de evaluare a spațiilor verzi, care o sa fie gata la anul".

Ce m-a surprins a fost că isteria directoarei era susținută și de jurmaliștii prezenți, care au urlau la mine că nu asta e tema conferinței. Asta deși evenimentul luase sfârșit, iar prezidiul dădea să se ridice când am abordat subiectul care mă rodea.

Super oraș, super administrație, super presă.

Aviz copacilor neatenți și superficiali: „Nu lăsați crenguțe pe mașini!‟

Decebal Făgădău, actualul primar al Constanței. Fotografie de Gabriel Botezatu

Pe când dădeam să plec, convins că n-am cum să obțin informații publice de la ăia care fac nasoale, mă oprește un nene. Se recomandă a fi George Coman, „șefu' la spații verzi" din Primărie. Îi zic lui care-i problema. Îmi explică precipitat, la propriu, că știe situația copacilor la care fac referire și că eu nu cunosc, dar în zona asta așa se face toaletarea copacilor, din cauza atmosferei specifice mării. Deci marea era de vină, până la urmă.

„Iar copacul ăla mare și frumos a fost tăiat pentru că o locatară din zonă care își parca mașina sub copac a făcut solicitare. Îi cădeau crenguțe pe mașină când bătea vântul".

La scurt timp de la momentul ăsta, l-am găsit pe Făgădău la o ședință a Consiliului Local, iar, la final, m-am strecurat pe ușa din dos să-l întreb pe interimar dacă știe că orașul pentru care candidează e cel mai muci la capitolul verdeață.

Prea mari așteptări nu aveam. Până la urmă, aveam să stau de vorbă cu omul care a dat ordine să se taie un dud falnic și sănătos din zona Episcopiei, doar pentru că se turna un film în zonă și arborele nu făcea parte din scenariul cu pricina. Același Făgădău a dat, recent, un aviz de extindere a complexului unui mall, în singurul parc autentic din oraș.

Asta în timp ce autorizațiile de construcție pe spațiile verzi continuă să curgă, deși un raport al Camerei de Conturi Constanţa indică faptul că la nivelul municipiului nu există o strategie sau un plan de acţiune privind conservarea şi dezvoltarea reţelei de spaţii verzi şi nici un registru al spaţiilor verzi.

Ei bine, Făgădău s-a uitat la mine și mi-a zis că nu există nicio statistică oficială care evaluează situația spațiilor verzi și că doar Primăria poate să facă astfel de evaluări.

I-am zis: „Dar, domnu' primar, e un studiu al Institutului Național de Statistică. Dacă nici instituția asta nu este cea mai îndreptățită să facă studii, atunci care este?‟. „Sunt statistici greșite‟, a spus el. Și-a băgat țigara în gură, a întors spatele și dus a fost, pe balconul primăriei.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte chestii despre Constanța:
Constanța are tag-uri mai romantice decât Bucureștiul
Boii au adus oamenilor apă sfințită, la Constanța
În Constanţa, monumentele îngheaţă sub palmieri şi soarele apocaliptic