De ce Armata Română a ajuns să facă un pod peste lacul Herăstrău la chemarea lui Firea

După ce un bărbat de 33 de ani a murit călcat de tren pe pasarela care leagă cele două maluri ale lacului Herăstrău, bucureștenii și-au reamintit cât de incompetente sunt autoritățile române când vine vorba despre rezolvarea unor probleme simple. Mai exact, Primăria Capitalei și Ministerul Transporturilor se chinuie de aproape doi ani să demareze construirea unei pasarele pietonale peste lacul Herăstrău. Primăria spune că a solicitat avizul de principiu privind amplasarea pasarelei încă din 2015, dar a fost refuzată de două ori, în timp ce oficialii de la Ministerul Transporturilor au declarat că ALPAB (Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București), care se află-n subordinea primăriei, n-a trimis niciodată documentația tehnică în baza căreia Ministerul să emită acel aviz.

La aproape două luni de la moartea bărbatului, pe 2 august, MApN și Primăria Capitalei au emis două comunicate de presă prin care-i informau pe bucureșteni că Batalionul 3 Geniu a construit un pod metalic provizoriu în zona căii ferate din Parcul Herăstrău. „Armata e cu noi!", ar fi strigat ALPAB și primăria după ce și-au văzut treaba făcută de alții.

În fine, cert e că podul mai are nevoie doar de rampe de acces, balustradă și indicatoare de semnalizare, iar la sfârșitul săptămânii viitoare, pe 11 august, va intra în folosință, se arată în comunicatul trimis de PMB.

Podul a fost, de fapt, adus de armată (nu e vreun pod nou) și amplasat pe lac, între cele două maluri. Are zece metri lungime și patru metri lățime și este un pod modular, nu mobil, format din grinzi cu zăbrele, care nu se ridică atunci când trec vaporașele. Șeful de echipă de la ALPAB, care încă lucra la pod, mi-a explicat că vor aduce o macara, de două ori pe an, care să ridice podul să treacă vaporașele în debarcader. Pe timp de vară, vaporașele nu stau în debarcader, dar, cumva, m-a asigurat că nu este nevoie ca podul să fie ridicat mai des fiindcă vaporașele nu includ bucata aia de lac în circuitul lor turistic.

Așadar, puțin amuzat de absurdul situației: vine armata și ne rezolvă treaba, deși nu vorbim de inundații, cataclisme sau sate sinistrate, l-am sunat pe purtătorul de cuvânt al Forțelor Terestre Române (instituția care s-a ocupat efectiv de operațiune), domnul colonel Romeo Feraru. Am vrut să văd cum a ajuns tocmai armata să se ocupe de o treabă aparent simplă - nu vorbim de cataclisme, ce ar fi trebuit să fie rezolvată cu mult timp înainte de autoritățile locale.

VICE: Cum a ajuns MAPN să se ocupe de construirea podului?
Colonel Romeo Feraru: Au făcut o cerere la unitatea specializată în așa ceva, adică brigada 10 geniu de la Brăila și au făcut lucrarea printr-un contract de prestări servicii.

Cine a făcut cererea, Primăria Capitalei?
Nu cred. ALPAB-ul ăla, Administrația Lacurilor.

De credeți că au ales această soluție?
Probabil din ce au văzut altădată pe la televizor, că armata poate să facă un podeț d-ăla acolo. Probabil, nu știu exact. Întreabă-i pe ei. Uite, dacă intri pe Facebook la Forțele Terestre, vezi vestitele poduri de la Mărăcineni, tot băieții ăștia le-au făcut. Sau mă rog, unitatea lor. Când a fost luat podul de la Mărăcineni. Nu-i prima dată când armata acționează în sprijinul populației în situații de urgență. Ce altceva ar mai putea face armata pentru bucureșteni? Pentru că-s multe lucrări lăsate neterminate.
(Râde) Ai citit pe Facebook niște comentarii? Întrebau oamenii „autostrăzi nu faceți?". Cică „sunteți serioși și le faceți, vă țineți de cuvânt". Nu cred eu că este treaba armatei să facă, să execute lucrări de amploare. Asta a fost o chestie punctuală, dacă ai văzut fotografiile, n-a fost mare lucru, l-au făcut în două sau trei zile. Deci nu, nu-i o problemă.

Totuși, sunt oarecum justificate întrebările astea de pe Facebook. Spre deosebire de alte instituții ale statului, v-ați dovedit eficienți.
Suntem, da, suntem eficienți. Gândește-te că militarii se pregătesc întotdeauna pentru ce-i mai rău, pentru război. În caz de război cine face? Dar sunt și costurile mai reduse în cazurile de genul ăsta, în care intervine armata?
Avem niște normative foarte bine stabilite și se face un contract pe baza acelor normative. Un ordin al ministrului, nu știu, M82, dar nu cred că te ajută. Și facem prestări servicii în mai multe domenii.

Puteți da niște exemple?
Spre exemplu, au mai fost situații în care au vrut să închirieze, să facă o tabără de simulare de refugiați, un ONG. Și au închiriat o bucățică de teren și două corturi. Sau cineva a închiriat un tanc pentru un spot publicitar. Plătit, probabil, pe oră de funcționare, nu știu să dau detalii. Adică, să zicem, lucruri minore, nu ceva de amploare. Deci este un fapt pozitiv ce au făcut ei acolo. Nu știam de conflictul dintre Primărie și Ministerul Transporturilor, acum am aflat și eu, de la tine.