Tot ce trebuie să știi despre Cerbul de Aur, acest Eurovision local care refuză să moară

Sunt atâtea evenimente dedicate centenarului României încât e greu să fii la curent cu tot ce se întâmplă. Dar există unul singur care nu ar trebui sub nicio formă să lipsească din calendarul tău. E cel mai mare, cel mai așteptat, cel mai WTF dintre toate. Fie că mergi în următoarele zile la Brașov sau te uiți la el pe TVR, concursul/festivalul internațional de interpretare Cerbul de Aur ar trebui să fie punctul culminant al săptămânii tale.

Numit după binecunoscutul mamifer rumegător care-și duce veacul și în pădurile alea trei care mai există în România, Cerbul are loc în perioada 29 august – 2 septembrie, în Piața Sfatului din Brașov. E prima ediție după o pauză de nouă ani, din cauza lipsei de fonduri de la stat, și Televiziunea Română promite seri magice ca-n vremurile bune, pe care cu greu ni le amintim astăzi, când trăim în lumea lui Electric Castle, Untold, Vocea României sau Eurovision.

Pe lângă partea de concurs, în care 18 interpreți vor încerca să câștige premiul Cerbul de Aur, vom avea și concerte de la artiști internaționali ca James Blunt, Paulo Braganca, Amy Macdonald și Nicole Scherzinger, despre care am aflat, cu ocazia asta, că mai cântă. Au nevoie de nume mari pentru că, vezi tu, anul acesta Cerbul de Aur aniversează 50 de ani. Nu 50 de ani de activitate, ci 50 de ani de când a avut loc prima ediție. Între 1971-1992, 1997-2001 și 2005-2008, 2009-prezent, au luat o pauză. Vezi ce înseamnă să lucrezi la stat.

Înainte să înceapă distracția, uite tot ce trebuie să știi despre Cerbul de Aur:

Concursul în sine va avea loc în zilele 30 și 31 august, în care 18 interpreți vor cânta două piese compuse de ei sau de altcineva, nici nu contează. Ideea e să cânte cel mai bine în fața unui juriu internațional. Câștigătorul Cerbului de Aur va primi 25 000 de euro și va fi uitat de toată lumea la două ore după ce s-a scos ultimul prelungitor din Piața Sfatului. Există și un premiu special pentru cea mai bună interpretare a unei piese românești, ca să nu plecăm acasă cu mâna goală, ca Halep la US Open. Too soon?

Dacă e să mă iau după ce artiști români sunt în competiție, e clar că ne așteaptă un Eurovision mai slab. Doar trei români sunt în competiție: Dora Gaitanovici, Raluca Blejușcă și Ovidiu Anton. Doi dintre ei au concurat și la Eurovision România. Dora a ajuns în finala națională de anul ăsta, în timp ce Ovidiu Anton a câștigat finala din 2016, dar nu a apucat să cânte în Suedia pentru că Televiziunea Română era îngropată în datorii. Asta a fost piesa cu care trebui să ne reprezinte la Eurovision 2016:

Ke păkat.

Să sperăm că unul din ei va câștiga marele premiu, că doar o dată-i centenarul, și pentru că nu stăm prea bine la statistică. Cerbul de Aur a fost câștigat de doar cinci români până acum, din 17 încercări. Prima oară a fost câștigat de Luminița Dobrescu, pentru piesa „Of, inimioară”, în 1969. Ea va fi și în juriu anul ăsta. Apoi a venit rândul Monicăi Anghel, o cântăreață care s-a născut pentru a cânta în astfel de concursuri și nicăieri altundeva. Piesa ei e cu mult sub „Of, inimioară”, dar nici ce a urmat după ea nu e memorabil.

Proconsul a luat trofeul în 2001 cu „Cerul”, sigura piesă cunoscută de la ei, Paula Seling a câștigat și ea în ediția următoare și lista se termină cu Răzvan Krivach, poate cel mai interesant om dintre toți. Nu doar din competiția asta. Din toată muzica, gen. Prin 2008, când a luat premiul, omul se ocupa cu tot felul de evenimente numite „noise aroma”, „acustic aroma”, „psihi aroma”, „seraphic nights” și „electropheric cantata”. Bubuie creativitatea-n el.

Nici străinii nu au fost mai bazați.

O să ajungem imediat și la ĂIA MARI care au cântat în Piața Sfatului, aparent singurul motiv pentru care lumea își amintește de evenimentul ăsta, dar prima oară trebuie să știi câte ceva și despre câștigătorii străini ai concursului Cerbul de Aur. Ediția din 2009, ultima înainte de pauză, a fost câștigată de un tip din Italia pe numele Antonino. Nu Antonio, Antonino-nino. Omul cu nume de sirenă de poliție.

Antonino a luat premiul după ce a interpretat o piesă italiană și una scrisă de Horia Brenciu, în engleză. A sperat că Cerbul de Aur o să-l ajute în carieră, dar nu s-au întâmplat prea multe cu el după 2009. La fel stă treaba și cu alți câștigători din străinătate. E foarte greu să-ți amintești și de câștigătorii Eurovision, ce să mai vorbim de Cerbul de Aur. Știi un singur alt artist care e recunoscut pentru că a luat Cerbul de Aur? Nu cred.

În schimb, festivalul ăsta se poate mândri cu niște nume mari care au cântat în Piața Sfatului:

Înainte să scriu articolul ăsta, am întrebat mai mulți oameni ce-și amintesc din edițiile anterioare. După multe „aaaaa” și „stai, stai, că știu”, absolut toți mi-au zis doar de artiștii deja consacrați care au cântat la Cerbul de Aur, ca Pink sau Christina Aguilera. Poate și un Julio Iglesias. Dacă te uiți la istoricul festivalului o să vezi că e un grup eclectic de trupe și artiști care au băgat la festival. Și care în teorie nu ar trebui să cânte la același eveniment.

Uite câțiva dintre ei: Coolio, un one-hit-wonder în persoană, Tatu, la fel, Toto Cutugno, pentru domnișoare, Jerry Lee Lewis, ai de pula mea, James Brown, mașina de sex în persoană, MC Hammer, alt one-hit-wonder, Diana Ross, bravo băieți, Ricky Martin și Boy George. Deci dacă ți se pare că e ciudat să-l vezi pe James Blunt lângă Nicole Scherzinger, să știi că ciorba asta de stiluri e o tradiție la Cerbul de Aur.

Combinația asta pare ciudată, dar nu se compară cu ce au plănuit organizatorii pentru ultima seară:

Dacă tot e centenarul, de ce să nu fie sărbătorit și la Cerbul de Aur? În 2 septembrie va avea loc „Gala Centenară”, care din regulamentul festivalului aflăm că „urmărește să împletească semnificația ediției aniversare a festivalului cu momentul major, de importanță națională, a celebrării centenarului. Își propune să reunească vedete ale muzicii populare românești tradiționale și interpreți care au adus în actualitate cu succes acest gen muzical.” Împletească, frate.

Pe scenă vor urca, și te rog să stai jos pentru asta, nume ca Ionuț Fulea, Cornelia și Lupu Rednic, Niculian Stoican, Viorica Macovei, Orchestra Lăutarii condusă de Nicolae Botgros și Grigore Leșe, Damian Drăghici și Alex Calancea. Cât talent într-un singur loc. Mă simt răsfățat. Pe lângă squad-ul ăla impresionant, seara se va termina cu un concert de la Proiect K1. Adică artiștii Nicolae Furdui Iancu, Proiect K1, Paula Seling, Iuliana Tudor, Vlad Rădescu, Mihaela Rădescu, Sorin Francu, Tudor Furdui Iancu, Daniel Lazăr, Tuan și Grupul „Crai Nou”. Și ai crezut că line-up-ul de la Untold e impresionant.

Ca să te pregătești pentru Gala Centenară, o să-ți las aici o piesă de la Nicolae Furdui Iancu, care începe așa: „Puiculiţă a mea muiere/Hai la craşmă, şi-om bea bere/Ba io nu mărg măi bărbate/Că ti-imbăta şi mi-i bate/Şi-o râde lumea de noi/Cum să bat, două nevoi.”

Proiect K1, indeed.

Trăiască folclorul român! La mulți ani, România!