Se tot spune că copiii sunt foarte cruzi. E un adevăr universal care nu poate fi negat, unul care transcede statele și culturile. Asta nu ne oprește să nu ne simțim, din când în când, vinovați pentru faptele rele din trecutul îndepărtat. Toți ne-am torturat frații sau surorile sau i-am făcut farse celui mai vulnerabil copil din clasă; toți avem mici secrete care ne bântuie până și la maturitate. Iată câteva astfel de fapte ale unor oameni cu care am vorbit.Tyler, 26 de ani
La grădiniță, i-am pus un creion unui copil sub fund și s-a așezat pe el. Nu mai văzusem pe cineva să se rănească până atunci, așa că i-am pus creionul pe scaun cu vârful în sus și am așteptat să se așeze pe el. S-a așezat, creionul s-a rupt, îi curgea sânge și plângea. Mi-am zis: „Căcaaaaat!" Am încercat să-l liniștesc, i-am zis: „N-am vrut, îmi pare rău". M-am gândit că o să râdem, n-am știut că o să fie atât de grav.
Într-o noapte, aruncam pungi cu apă în mașini, împreună cu un prieten, ca să ne distrăm. Dar a fost nașpa rău când am aruncat într-un motociclist și ăsta s-a dezechilibrat, săracu', și a zburat de pe stradă. Noi ne-am ascuns și am început să plângem, iar tipul a venit la mine la ușă și a urlat la maică-mea, care habar nu avea ce se petrece. Am fost dobitoci, ce să mai zic.Christina, 23 de ani
O terorizam rău de tot pe soră-mea. Într-o zi, eram în gară și ne certam pe iPod-ul ei. Nu era al meu, dar voiam să-l iau cu mine prin oraș, chiar dacă ea trebuia să ajungă în altă parte. Eram pur și simplu egoistă și voiam să ascult eu muzică în tren și gata. Nu voia să mi-l dea, așa că i l-am smuls și i-am dat cu el în cap așa de tare că i-am spart capul.
Încă îmi amintesc cum plângea și cum îi curgea sângele pe față. Oamenii din jur au dus-o la spital, unde a fost bandajată, în timp ce scâncea încontinuu. Încă mă simt oribil pentru chestia aia. Am tras-o și de coadă și am pocnit-o peste față de câteva ori.
Odată, m-am pișat într-un pistol cu apă și l-am împroșcat pe colegul cel nou din clasă. Era cam în perioada în care ieșise Jackass și voiam să fac pe șmecherul ca Johnny Knoxville. Copilul știa că e pișat și a plâns săracu' o grămadă, nu se mai oprea. Am regretat instant ce am făcut și m-am simțit oribil. Chiar i-am jurat că nu era pișat timp de vreo șase luni. Apoi, n-am mai vorbit niciodată despre asta.Sam, 26 de ani
Mi-am terorizat un profesor așa de rău că a avut o cădere nervoasă. Eram un copil foarte obraznic și cred că, într-o zi, pur și simplu a cedat. Stătea la catderă, se holba drept în față și nu vorbea nimic. Copiii fluturau din mâini în fața lui, îl strigau pe nume și omul nu mai răspundea. A fost dubios rău.Barker, 23 de ani
În copilărie, aruncam cu sandvișuri în capetele chelioșilor. Dar acum am un păr bogat și frumos, deci dracu' știe cum funcționează karma.
Mă băteam des cu fratele meu mai mic. De multe ori, fugea în camera lui și se încuia acolo, iar eu luam niște cuțite mari din bucătărie, le băgam pe sub ușă și-l amenințat că-l înjunghii când pun mâna pe el. Sună groaznic când povestesc, dar pe atunci mi se părea perfect normal.Lizzie, 24 de ani
Când eram în clasa întâi, mă jucam de-a mama și de-a tata cu o fetiță pe nume Amelia. Avea o voce ascuțită pe care nu i-o suportam și mereu mă obliga să fiu tata când eu voiam să fiu mama. Așa că, într-o zi, pe când ne jucam, am tras-o de coadă și i-am tras niște pumni în față. Ne-a găsit o profesoară și ne-a dus în biroul directorului și am fost suspendată. Chiar anul trecut i-am scris fetei un e-mail în care mi-am cerut scuze.
Publicitate
La grădiniță, i-am pus un creion unui copil sub fund și s-a așezat pe el. Nu mai văzusem pe cineva să se rănească până atunci, așa că i-am pus creionul pe scaun cu vârful în sus și am așteptat să se așeze pe el. S-a așezat, creionul s-a rupt, îi curgea sânge și plângea. Mi-am zis: „Căcaaaaat!" Am încercat să-l liniștesc, i-am zis: „N-am vrut, îmi pare rău". M-am gândit că o să râdem, n-am știut că o să fie atât de grav.
Bonnie, 23 de aniCitește și: Niște tineri ne-au povestit cum a fost când i-au prins părinții drogați
Într-o noapte, aruncam pungi cu apă în mașini, împreună cu un prieten, ca să ne distrăm. Dar a fost nașpa rău când am aruncat într-un motociclist și ăsta s-a dezechilibrat, săracu', și a zburat de pe stradă. Noi ne-am ascuns și am început să plângem, iar tipul a venit la mine la ușă și a urlat la maică-mea, care habar nu avea ce se petrece. Am fost dobitoci, ce să mai zic.Christina, 23 de ani
O terorizam rău de tot pe soră-mea. Într-o zi, eram în gară și ne certam pe iPod-ul ei. Nu era al meu, dar voiam să-l iau cu mine prin oraș, chiar dacă ea trebuia să ajungă în altă parte. Eram pur și simplu egoistă și voiam să ascult eu muzică în tren și gata. Nu voia să mi-l dea, așa că i l-am smuls și i-am dat cu el în cap așa de tare că i-am spart capul.
Încă îmi amintesc cum plângea și cum îi curgea sângele pe față. Oamenii din jur au dus-o la spital, unde a fost bandajată, în timp ce scâncea încontinuu. Încă mă simt oribil pentru chestia aia. Am tras-o și de coadă și am pocnit-o peste față de câteva ori.
Publicitate
Jake, 28 de aniCitește și: Am întrebat tineri care a fost cea mai jenantă scenă de sex pe care au văzut-o cu părinții
Odată, m-am pișat într-un pistol cu apă și l-am împroșcat pe colegul cel nou din clasă. Era cam în perioada în care ieșise Jackass și voiam să fac pe șmecherul ca Johnny Knoxville. Copilul știa că e pișat și a plâns săracu' o grămadă, nu se mai oprea. Am regretat instant ce am făcut și m-am simțit oribil. Chiar i-am jurat că nu era pișat timp de vreo șase luni. Apoi, n-am mai vorbit niciodată despre asta.Sam, 26 de ani
Mi-am terorizat un profesor așa de rău că a avut o cădere nervoasă. Eram un copil foarte obraznic și cred că, într-o zi, pur și simplu a cedat. Stătea la catderă, se holba drept în față și nu vorbea nimic. Copiii fluturau din mâini în fața lui, îl strigau pe nume și omul nu mai răspundea. A fost dubios rău.Barker, 23 de ani
În copilărie, aruncam cu sandvișuri în capetele chelioșilor. Dar acum am un păr bogat și frumos, deci dracu' știe cum funcționează karma.
Grace, 29 de aniCitește și: Oamenii ăștia vorbesc despre cele mai groaznice motive pentru care s-au despărțit
Mă băteam des cu fratele meu mai mic. De multe ori, fugea în camera lui și se încuia acolo, iar eu luam niște cuțite mari din bucătărie, le băgam pe sub ușă și-l amenințat că-l înjunghii când pun mâna pe el. Sună groaznic când povestesc, dar pe atunci mi se părea perfect normal.Lizzie, 24 de ani
Când eram în clasa întâi, mă jucam de-a mama și de-a tata cu o fetiță pe nume Amelia. Avea o voce ascuțită pe care nu i-o suportam și mereu mă obliga să fiu tata când eu voiam să fiu mama. Așa că, într-o zi, pe când ne jucam, am tras-o de coadă și i-am tras niște pumni în față. Ne-a găsit o profesoară și ne-a dus în biroul directorului și am fost suspendată. Chiar anul trecut i-am scris fetei un e-mail în care mi-am cerut scuze.