Cât de grave sunt, de fapt, incendiile din Pădurea Amazoniană?

Incendiile din Pădurea Amazoniană au făcut vâlvă vineri și au continuat cel mai distructiv an din istorie pentru pădurea tropicală.

Amazonia ia foc în fiecare an, dar în prezent, incendiile au fost mai multe ca niciodată, 75 de mii de la începutul anului încoace. Și, în ciuda atenției din media globală și a protestelor, perspectiva e sinistră. E punctul culminant al sezonului uscat în Amazonia, iar președintele brazilian Jair Bolsonaro pare hotărât să nu ia problema în serios.

Într-un cuvânt: nasoală.

Hărțile incendiilor active arată cât sunt de răspândite.

Institutul Național de Cercetare Spațială (INCS) din Brazilia a zis că informațiile din satelit arată o creștere cu optzeci de procente a incendiilor în comparație cu aceeași perioadă de anul trecut. Regiunile nordice din Brazilia au fost cele mai afectate. În Roraima, numărul incendiilor a crescut cu 141 de procente, în Acre cu 138 de procente, în Rondônia cu 115 procente și în Amazonas cu 81%.

Incendiile fac parte din fenomenul de despădurire care se petrece cu știința lui Bolsonaro. De când a ajuns la conducere, în luna ianuarie, Pădurea Amazoniană a pierdut aproape 3 500 de kilometri pătrați de pădure, cu patruzeci de procente mai mult decât anul trecut în aceeași perioadă.

Incendiile au creat și foarte mult fum, care a întunecat orașul Sao Paulo, situat la mii de kilometri depărtare.

Pe scurt: E vina oamenilor. Nu e un dezastru natural.

Bolsonaro e interesat doar de afacere, iar sub conducerea lui, cherestegiii și fermierii s-au simțit încurajați să aprindă focuri ca să elibereze terenul.

Alberto Setzer, om de știință la INCS, a declarat pentru CNN că „99% din incendii au fost provocate de om, fie intenționat sau din greșeală”.

Dar Bolsonari nu ia cifrele record prea în serios.

„Trebuie să înțelegeți că Pădurea Amazoniană e a Braziliei, nu a voastră”, le-a zis unor reporteri străini luna trecută. „Dacă ar fi reală toată devastarea asta de care ne acuzați, Amazonia n-ar mai exista astăzi, ar fi un mare deșert.”

Președintele Braziliei nu își asumă responsabilitatea pentru incendii. Ba chiar devine ofensiv.

De exemplu, președintele francez Emmanuel Macron a postat pe Twitter săptămâna asta: „Casa noastră arde. La propriu. Pădurea amazoniană sunt plămânii planetei și produc douăzeci de procente din oxigenul planetei – și ard. E o criză internațională. Membri ai Summitului G7, hai să discutăm despre această urgență!”

Bolsonaro s-a simțit jignit că națiunile din G7 - Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Anglia și S.U.A. – au vorbit despre Amazonia fără președintele Braziliei.

„Regret că președintele Macron se folosește de o chestiune internă din Brazilia și alte țări amazoniene în scopuri politice personale”, a postat Bolsonaro.

A adăugat că sugestia președintelui francez ca problemele amazoniene să fie discutate la G7, în absența țărilor din regiune, îi aduce aminte de perioada colonialistă.

Lăsând la o parte certurile cu Macron, Bolsonaro a refuzat totuși să ia incendiile în serios. Ba chiar a înaintat o teorie a conspirației bizară și nefondată: că ONG-urile care au sarcina de a proteja Amazonia au pornit incendiile cu scopul de a strica imaginea guvernului brazilian.

„E o afirmație bolnavă”, a zis Marcio Astrini, coordonator de politici publice la Greenpeace Brazilia. „Despăduririle și incendiile sunt rezultatul politicilor lui anti-mediu.”

Articolul a apărut inițial pe VICE US.