Care-i legătura dintre ayahuasca, stomacul și mintea ta

Psihedelicele – o clasă de droguri care acționează asupra receptorilor de serotonină din creier, cauzând halucinații – au început să primească atenție constantă în comunitatea de cercetare în ultimii zece ani pentru potențialul lor de a trata o mulțime de afecțiuni.

Caitlin Thompson, în vârstă de 28 de ani, este una dintre multele persoane care a făcut prima sa ceremonie cu ayahuasca nu pentru scopuri medicale, ci pentru experiența spirituală. „Când am luat prima oară ayahuasca, nu știam că eram bolnavă”, își amintește ea. „Credeam că e normal să dormi 13 ore pe zi.” După ce a făcut-o, multe dintre simptomele ei s-au estompat și a realizat cât era de bolnavă. A fost ulterior diagnosticată cu boala Lyme, PTSD și alte boli cronice pe care spune ea a continuat să le țină sub control cu kambo, dietă și psihedelice.

Thompson este una dintre multele „căutătoare spirituale” ale cărei simptome medicale se îmbunătățesc ca efect al ceremoniei cu ayahuasca. „Cred că am deschis o ușă spirituală cu alte experiențe psihedelice și doar voiam să continui să cobor în gaura de iepure”, spune ea. În acest sens, Thompson este un exemplu de cum mulți oameni cu vârstele de 20 și 30 de ani încearcă ayahuasca. Brad Adams, un cercetător cu care am vorbit la UCLA, citează cercetări care descoperă că marea majoritate a oamenilor nu iau ayahuasca pentru o anumită afecțiune, ci ca să experimenteze sentimentul transformator al drogului.

Ce o face pe Thompson ciudată, totuși, este baza sa în neurologie și chimie. Modul cum ayahuasca a părut să-i îmbunătățească starea a făcut-o curioasă. După ce a făcut niște săpături, a descoperit că una din multele lucruri pe care le-ar fi afectat pozitiv ayahuasca a fost flora bacteriană. Se pare că Thomspon s-ar fi prins de ceva: Cercetările recente și niște cercetători de top în această arie sugerează că psihedelicele s-ar putea să-ți afecteze mintea și corpul prin schimbarea florei de la nivelul intestinului.

Microbiomul este termenul pe care îl folosesc oamenii de știință ca să definească colecția de bacterii, ciuperci, arhee, virusuri și paraziți care ne colonizează corpul. Avem colonii microbiene peste tot: pe piele, în intestin și chiar și-n creier. Microbiomul de la nivelul intestinului a primit în mod special multă atenție datorită rolului cheie pe care unii cercetători cred că l-ar juca în mai multe afecțiuni greu de tratat. Bacteriile de la nivelul intestinului primesc toate loviturile – o stare tehnic cunoscută sub numele de disbioză – a fost asociată cu mai multe afecțiuni, inclusiv tulburările gastrointestinale cum ar fi IBS (Sindromul Colonului Iritabil) și tulburări psihiatrice ca autismul, anxietatea și depresia.

„Microbiomul de la nivelul intestinului are legătură cu totul”, spune Jane Foster, o cercetătoare al microbiomului și șefa laboratorului Foster de la Universitatea McMaster din Hamilton, Ontario. În laboratorul său, împreună cu alți cercetători studiază legătura microbiomului cu creierul, o conexiune pe care cercetătorii o numesc axa stomac-creier. Axa stomac-creier se referă la căile hormonale, neurologice și endocrine care leagă creierul și stomacul – o structură în care, explică Foster, toate sistemele noastre corporale interacționează.

Este o mare suprapunere între boala cauzată de disbioza stomacală și bolile pentru care psihedelicele arată promițător ca tratament. Unii cercetători, inclusiv Thompson – care și-a început propria companie probiotică numită EthneoZen ca să ajute oamenii să se trateze de disbioză – cred că psihedelicele ar putea vindeca și afecțiunile psihiatrice și cele gastrointestinale prin adresarea disbiozei. „Dacă, de fapt, psihedelicele au un impact asupra bacteriilor bune sau a celor rele (din stomac)”, spune Foster, „atunci acel impact – fie prin schimbarea cantității sau funcției acelor bacterii – ar putea avea un efect pozitiv asupra anxietății, depresiei sau afecțiunilor gastrointestinale.”

Ideea că-ți poți schimba flora intestinală nu este nouă. Foster spune că mâncarea pe care o mănânci, medicamentația pe care o iei – chiar si ceva precum folosirea unui vaporizator – poate să-ți afecteze microbiomul în timp, în bine sau rău. Antiobioticele omoară sistematic microbii, inclusiv pe cei din intestin, deci în concluzie ne alterează microbiomul. În timp ce totul are un impact asupra microbiomului pe termen lung, compușii antifungici, antibiotici, antiparazitari și antivirali au tendința să aibă un efect mai drastic pe termen scurt. Încă din anii 1980, cercetările au indicat că ayahuasca era antiparazitară, și acum cercetătorii descoperă că ea conține de asemenea compuși cu activitate antibacteriană și antifungică, însemnând că fiertura mai mult ca sigur afectează bacteriile bune și pe cele rele din intestin. Studiul lui Adams (și alte studii pe termen scurt) arată că psihedelicele pot ajuta tulburările psihologice și au un efect mai pozitiv asupra bacteriilor intestinale decât orice alte tratamente disponibile, indicând că schimbările provocate sunt mai degrabă pozitive dacă ne uităm la efectele benefice care continuă să apară.

Ceva numit sindromul colonului pemeabil poate permite mesagerilor chimici numiți citokine inflamatorii (care – ai ghicit – semnalizează un răspuns inflamator) să iasă din intestin și să circule prin sistemul tău, ajungând într-un final la creier. Odată ajunse în creier, aceste molecule pot simula apoi o cale neurală numită axa hipotalamico-pituitară (HPA), iar activarea continuă poate cauza probleme în timp, spune Sarah Wakefield, un psihiatru de copii și adolescenți la Texas Tech University în Lubbock, Texas. „HPA este de fapt axa de eliberare a stresului care se activează ca să ne spună corpului că e timpul să fim stresați.”

Activarea HPA poate fi un lucru bun, spune Wakefield, cam ca în același mod în care sistemul imunitar poate fi bun până o ia razna și începe să ne atace proprii anticorpi în loc de invadatori. „Citokinele inflamatorii pot determina axa HPA să funcționeze când nu ne este de ajutor ca ea să funcționeze, lucru care poate eventual duce la anxietate și depresie”, adaugă ea. Totuși, ne arată ea, că axa intestin-creier este o „stradă cu două sensuri” și că depresia și anxietatea pot de asemenea să creeze un răspuns de stres care produce disbioza. În adiție cu deranjarea unei stări nesănătoase în intestin, ayahuasca ar putea ajuta mai departe dezechilibrul microbiomului prin ameliorarea tiparelor neurologice din spatele anxietății, depresiei și traumei care perpetuează disbioza.

Cercetările preliminare sugerează de asemenea că psihedelicele, inclusiv ayahuasca, ar putea ameliora simptomele de anxietate și depresie prin reducerea producției de citokine inflamatorii în primul rând, retezarea stresului, depresiei, anxietății și disbiozei de la bază. Psihedelicele acționează asupra receptorilor de serotonină care sunt distribuiți prin tot corpul, dar în concentrație mai mare în intestin, îmi spune Foster. Semnalizarea serotoninei influențează activitatea sistemului imunitar – un sistem care, ca o coincidență, este de asemenea localizat în intestin. (S-a demonstrat de asemenea că ayahuasca are un impact și asupra imunității printr-un alt tip de receptori numiți receptorii sigma-1, care se pare că joacă un rol în neurodegradare). În orice caz, este posibil ca psihedelicele precum ayahuasca să poată ajuta oamenii să-și gestioneze mai bine simptomele bolilor prin tratarea disbiozei și ajustarea imunității prin impactul pe care îl are asupra intestinului.

În timp ce terapia cu psihedelice rămâne controversată, cercetătorii sunt de acord că modificarea compoziției microbiomului ar putea fi importantă în tratarea bolilor care apar din disbioză. „Nu există nicio dezbatere în mintea mea că aceste droguri vor acționa asupra bacteriei”, spune Foster, observând că ar putea ajuta oamenii să vindece afecțiunile psihologice și prin alte sisteme. Thompson atenționează că imensa promisiune pe care o fac psihedelicele înseamnă că există și mai mare nevoie de cercetare asupra legăturii directe dintre ele și microbiom.

Întrebările generale – ce efect ar putea cauza acea acțiune și pentru cine ar putea fi de ajutor psihedelicele având în vedere diferențele genetice individuale, coloniile microbiene, mediul și accesul la acele tratamente – precum și legalitatea din jurul tratamentelor cu psihedelice, rămân de actualitate. Un lucru este sigur, totuși: Prin impactul lor asupra microbiomului, psihedelicele au potențialul de a ajuta tratarea diverselor boli care ajung la proporții epidemice. Și dacă este un singur lucru care ar putea insufla speranța în vremurile acestea întunecate de ascendență a populismului, degradare a mediului și a sexului robotic, atunci ăsta e.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.