Schema prin care ruși și ucraineni devin cetățeni români fără să-i verifice nimeni

„Nu trebuie să știe toată lumea de locurile la liber.”

Așa vorbesc pe holurile Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC) avocații care frecventează des sediul instituției ca reprezentanți ai solicitanților de cetățenie, reiese din raportul realizat de Corpul de Control al ministrului Justiției în toamna lui 2019, în urma unor plângeri pentru nereguli în acordarea cetățeniei.

Documentul de peste 230 de pagini, consultat de VICE, arată că cetățenia română e acordată „peste rând”, în urma unui sistem paralel de înregistrare a cererilor, care încalcă prevederile legale, și deseori fără să se verifice dacă actele depuse de solicitanți sunt autentice. Raportul atrage atenția că există „vulnerabilități la corupție” în instituția care acordă cetățenia română și că cei mai mulți dintre solicitanți sunt din Ucraina, Republica Moldova, Rusia, Belarus.

Într-un răspuns la o solicitare VICE România, Parchetul General a confirmat ieri că a deschis dosar penal în acest caz:

Raportul de la care a pornit această sesizare a propus, la finalul anului trecut, revocarea din funcție a celor trei șefi ai instituției, numiți politic de premier - președintele Andrei Tinu, membru PSD, și vicepreședinții Varol Amet și Sorin Bozgan. Cel din urmă este un fost polițist antidrog conectat la mai multe cercuri de influență, avându-l ca asociat, printre alții, pe fiul actualului Consul General al României la Cernăuți, Ucraina, după cum a dezvăluit VICE România.

Legat de ancheta VICE despre neregulile de la Autoritatea pentru Cetățenie, ministrul Justiției Cătălin Predoiu a spus luni că așteaptă clarificări de la Parchetul General.

În perioada august-octombrie 2019, inspectorii Corpului de Control al ministrului Justiției, la acel moment Ana Birchall, au analizat aleatoriu mai multe dosare de cetățenie depuse între 2017 și 2019 și au verificat modul în care se înregistrează și se soluționează cererile , se depun memorii la conducere și se țin audiențele.

O persoană care vrea să devină cetățean român trebuie să se programeze pe site-ul ANC, iar odată cu înregistrarea online, primește o dată la care trebuie să depună dosarul. Astfel, se respectă soluționarea în ordine cronologică a depunerii cererilor.

Dar, în iulie 2017, președintele instituției, Andrei Tinu, a adăugat o excepție: în fiecare vineri pot depune cereri fără programare prealabilă „exclusiv solicitanții asistați de avocați, în limita a o sută de locuri”, prilej cu care s-a creat o adresă de mail destinată numai cererilor de acest tip.

În septembrie 2019, printr-o notă a unui funcționar de la cabinetul vicepreședintelui Sorin Bozgan, excepția s-a lărgit: cereri fără programare se pot face zilnic, nu doar vinerea, în limita a o sută de locuri.

De altfel, excepția nu a fost publicată pe site-ul instituției, având caracteristicile unei proceduri netransparente, ce „lezează drepturile legitime ale solicitanților de cetățenie care se programează online”.

O altă practică prin care unele cereri iau fața altora este cea a memoriilor depuse de avocați la conducerea instituției.

Conducerea autorității a motivat permiterea depunerii dosarului fără programare online prin faptul că în jur de jumătate dintre cei care se înscriu pe site nu se prezintă și rămân, astfel, locuri libere.

Inspectorii au observat însă pe site-ul ANC o activitate care le-a trezit suspiciuni:

Toate cererile de cetățenie, indiferent dacă au fost programate online sau nu, trebuie să treacă de Comisia pentru cetățenie. Forul are 16 membri și un președinte, care au calitatea de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor.

Lucrările comisiei nu sunt publice și se desfășoară în prezența a cel puțin trei membri. Membrii comisiei pot solicita petentului să aducă acte suplimentare și pot verifica autenticitatea documentelor depuse, prin adrese trimise la autoritățile din țara solicitantului.

Președinta Comisiei pentru cetățenie era, la momentul controlului trimis de la minister, Emilia Gina Tache, un nume des menționat în raportul Corpului de Control. Asta pentru că, în discuțiile cu inspectorii, unii membri ai Comisiei au declarat că șefa lor „încearcă să influențeze modul de soluționare a dosarelor”.

„Nu mai faceți adrese, că eu oricum nu le trimit. Bag dosarul în altă comisie, până găsesc măcar un membru care să dea aviz pozitiv”, le spunea ea subordonaților, potrivit raportului.

Și nu glumea, după cum au descoperit inspectorii.

În repetate rânduri, dosare în care unii membri din comisie ceruseră petentului acte în plus prin care să dovedească rădăcini românești au fost repartizate de președintă altor membri, apropiați de ea, care ulterior au dat aviz pozitiv fără să mai ceară documente suplimentare.

Printre altele, raportul dă exemplul unui lot de 1 600 de dosare în care au fost emise adrese pentru completarea actelor și pe care președinta le-a redistribuit altor membri. Acestea au apărut ulterior pe site ca aprobate.

Raportul face referire și la 363 de dosare din care au dispărut înscrisuri - mai exact, deciziile prin care fuseseră respinse sau se ceruse completarea cu acte doveditoare - și care au fost redistribuite comisiei.

Președinta comisiei avizează pozitiv chiar și dosarele cu mari semne de întrebare, cum a fost cazul unei cereri depuse printr-un intermediar, Gheorghi Volcov, despre care The Times scrisese în 2016 că face parte dintr-o rețea de falsificare a actelor de stare civilă. De menționat că acest dosar a fost soluționat în urma unor memorii depuse la Andrei Tinu și la Sorin Marius Bozgan. Nu în ultimul rând, „membrii Comisiei au declarat că astfel de memorii în care era indicată ca adresă de corespondență adresa numitului Volcov Gheorghi au fost transmise și în cursul anului 2018”.

Unii membri ai comisiei au declarat că până la numirea în funcția de președinte a lui Tache, era o obișnuință ca membrii comisiei să verifice documentele la autoritățile emitente din țara solicitantului.

Practica e recomandată mai ales în cazul redobândirii cetățeniei, prevăzută de articolul 11 din lege, care permite o scurtătură pentru „persoanele care dovedesc că părinții, bunicii sau străbunicii lor au locuit în teritorii precum Basarabia (azi Republica Moldova), Bucovina de Nord (azi zona Cernăuți) sau sudul Basarabiei (azi regiunea de la Odessa până la Nistru) și au pierdut cetățenia română fără voia lor. În acest caz, reobținerea cetățeniei este o formalitate. Nu dau examen și e de ajuns să spună în limba română doar jurământul: „Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României”.

Dintre cele în jur de o sută de mii de cereri de cetățenie depuse anual la ANC, majoritatea covârșitoare de aproape 97 de mii sunt în baza acestui articol.

În multe astfel de cazuri de redobândire există suspiciuni cu privire la autenticitatea actelor depuse la dosar, pretins emise, mai ales de autoritățile din Ucraina, notează raportul Corpului de Control:

Cu toate acestea, de când Tache a devenit președinte al comisiei, în februarie 2019, demersurile ce țin de verificări ale actelor „nu au mai fost agreate”, notează raportul.

Potrivit acestora, Tache avea aceeași atitudine și în perioada când era simplu membru, obișinuind să avizeze pozitiv majoritatea solicitărilor, „deși în acea perioadă au fost primite de la Ministerul Afacerilor Externe sau de la alte instituții informări (unele clasificate) despre folosirea de acte false de către persoane care solicită redobândirea cetățeniei, provenind din Ucraina”.

De altfel, Tache le-a confirmat personal inspectorilor că nu este de acord cu verificarea actelor depuse, iar în cazul în care există suspiciuni, ar trebui să fie sesizate organele de urmărire penală. Iar ea nu a avut niciodată suspiciuni cu privire la aceste acte, le-a spus inspectorilor.

Asta deși, din discuțiile cu angajații de la Serviciul Juridic și Contecios din ANC, inspectorii au aflat că principala problemă în soluționarea dosarelor de redobândire a cetățeniei române o constituie suspiciunile privind autenticitatea actelor depuse de solicitanți.

În vara lui 2018 a avut loc o întâlnire la sediul MAE, despre problema actelor false, cu reprezentanți ai DIICOT, SRI, MAE, Parchetul de pe lângă Tribunalul București și SIE, la care a participat și conducerea ANC, potrivit raportului.

Autorităție observaseră existența unor grupări care racolau aplicanți pentru cetățenia română, în primul rând din Ucraina și Republica Moldova.

În acest context, raportul notează că majoritatea cetățenilor care depun cereri de obținere a cetățeniei române provin din aceste două țări, precum și din Rusia, Belarus, Georgia, Turcia și Israel.

În special numărul persoanelor cu domiciliul în Rusia, care vor să devină cetățeni români, și implicit ai Uniunii Europene, a atras atenția inspectorilor. Asta pentru că, an de an, numărul lor crește considerabil: dacă în 2015 au depus cerere 950 de ruși, trei ani mai târziu numărul lor crescuse la 3 500, în timp ce în primele luni ale lui 2019, 3 150 de ruși își exprimaseră deja dorința să devină români.

O posibilă explicație a interesului crescut al rușilor pentru pașaportul românesc este înmulțirea site-urilor care promit intermedierea rapidă a obținerii cetățeniei.

Funcția de președinte al Comisiei pentru cetățenie, deținută de Emilia Gina Tache, este considerată sensibilă la posibile imixtiuni ale actorilor interesați și, prin urmare, nu are atribuții în acordarea de audiențe. Cu toate astea, Tache, „este chemată de multe ori în cadrul audiențelor acordate de conducerea ANC avocaților și solicitanților de cetățenie”, se evidențiază în raport.

Ulterior, repartizează „dosare în regim «de urgență», pe baza unor liste separate, întocmite probabil în urma audiențelor acordate de președintele ANC sau de către vicepreședintele ANC Sorin Marius Bozgan”, le-au declarat inspectorilor unii membri ai comisiei.

Inspectorii dau exemple de cazuri în care conducerea instituției a cerut „soluționarea cererii cu celeritate”, deși nu avea acest drept legal. „Termen 5 luni depășit, propun înaintare la comisie”, scria președinta pe un astfel de dosar trimis peste rând de Tinu. Deși majoritatea dosarelor se aflau în aceeași situație, dosarul a fost soluționat urgent.

Numele Emiliei Gina Tache este cunoscut presei dintr-un comunicat al Parchetului General, care anunța în primăvara lui 2012 destructurarea unei rețele formată din funcționari de la Evidența Populației, de la ANC și intermediari moldoveni prin care se acorda ilegal cetățenie română.

În acel dosar, Parchetul cerea și obținea de la Tribunalul București arestarea preventivă a lui Tache, anchetată pentru „luare de mită şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru altul, unor foloase necuvenite (16 acte materiale).”

Dosarul respectiv nu se mai regăsește însă pe portalurile parchetelor și instanțelor de judecată, iar Parchetul General nu a răspuns solicitării VICE referitoare la modul în care s-a soluționat acea cauză.

În ciuda dosarului, Tache pare să fi avut o activitate neîntreruptă la ANC, potrivit declarațiilor de avere depuse în fiecare an, din 2010 până în prezent.

Într-un răspuns transmis inspectorilor de președintele ANC, Andrei Tinu, acesta menționează că Emilia Gina Tache a ajuns președintă a comisiei „la solicitarea expresă a ministrului Justiției aflat în funcție la acea dată. În acest context se poate verifica numărul mare de audiențe ale doamnei Tache Emilia Gina la cabinetul ministrului Justiției în perioada anterioară numirii.”

Contactat de VICE, fostul ministru al Justiției Tudorel Toader a refuzat un dialog, pe motiv că este într-o ședință, și a cerut să fie sunat mai târziu. Ulterior, nu a mai răspuns la telefon.

Emilia Gina Tache nu a putut fi contactată pentru un punct de vedere referitor la acuzațiile aduse ei în raport. Într-un răspuns transmis însă de ANC la Ministerul Justiției și atașat raportului, aceasta susține că „reclamațiile făcute nu sunt justiticate, deoarece membrii Comsiei încercau tergiversarea soluționării prin solicitări care nu își aveau rostul”.

„Această situație cu privire la suspiciunea actelor false din dosarele de cetățenie a dus la tergiversarea soluționării dosarelor și chiar la blocarea activității Comisiei pentru cetățenie, ANC fiind obligată de către instanțele de judecată la soluționarea în termen legal a dosarelor și la plata cheltuielilor de judecată, care nu sunt de neglijat”, a adăugat Tache în punctul de vedere transmis inspectorilor. În plus, ea i-a acuzat pe subalterni că întârziau dosarele intenționat, „lăsând timpul să rezolve dosarele prin nemunca lor”.

Contactat de VICE, președintele ANC Andrei Tinu a spus că a demis-o pe președinta comisiei, ca urmare a raportului și că aceasta este subiectul unei anchete disciplinare.

„Eu nu am atribuții în soluționarea dosarelor. Tot ce ține de asta este în atribuțiile comisiei, ai cărei membri sunt numiți de ministrul Justiției”, a adăugat el. Referitor la dosarul penal aflat la Parchetul General, Tinu a spus că nu a fost chemat la audieri.

Într-o listă de obiecții aduse de conducerea ANC acestui control, atașate raportului, președintele Andrei Tinu respinge și el acuzațiile inspectorilor:

„Nu toate persoanele care s-au programat electronic vin și fizic să depună actele, ajungându-se, în ultima perioadă, ca dintre cele patru sute de programări, să fie operate doar 200-250. După epuizarea bonurilor de ordine rezultate din programările online au început să se prezinte pentru depunerea actelor și persoane care nu se programaseră anterior. (…) Orice refuz ar fi o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului”.

Tinu îi acuză pe inspectori de „perturbarea gravă a activităților curente” ale instituției prin „cercetări care pe alocuri au îmbrăcat formă intimidantă”.

Cu privire la conținutul conversațiilor de pe holurile instituției, „considerăm că aprecierile inspectorilor CCM nu se pot baza pe zvonistica din interiorul și din afara instituției”, referindu-se la expresia „locuri la liber”, menționată de raportul Corpului de Control.

Serie realizată în cadrul proiectului „Jurnaliști împotriva Crimei Organizate”, derulat de Fundația Freedom House în parteneriat cu Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică și finanțat de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos în România.