Nu sunt dus prea des la biserică, dar slujbele bisericii Evanghelice Luterane daneze m-ar putea convinge să mă convertesc. În Copenhaga, muralele cu Iisus dansează printre lasere pe live-urile muzicienilor, preotul recită din Evanghelie pe beat, iar enoriaşii ascultă slujba tolăniţi pe podeaua naosului.

Decizia de a ţine periodic slujbe alternative aparţine preoţilor parohi, care postează evenimentele pe Facebook şi aleg artiştii invitaţi pentru serile de concerte sau performance-uri. Intervenţiile lor live sunt citirea unor pasaje biblice, scurte ca pauza publicitară, în timpul concertelor.

Doar 2,4% din populaţia daneză merge săptămânal la slujbe şi 18% cred că Iisus a existat, spune un sondaj Kristeligt Dagblad din 2011. Pentru ca tinerii să folosească totuşi spaţiul bisericesc, cei mai mulţi preoţi şi-au luat libertatea să transforme temporar casa Domnului în lăcaş cultural alternativ.

În top trei biserici alternative de vizitat în Copenhaga sunt Trinitatis Natkirke, unde o să vezi cele mai bune concerte de jazztronica, Ansgar Kirken, unde meditezi ajutat de proiecţii luminoase şi boluri tibetane, sau bisericile din cartierul Vesterbro, în care preoţii ţin adesea predici anarhiste, cu de jocuri de lumini cu laser pe fundal.

Venind dintr-o ţară ultraortodoxă, m-am simţit ca într-un vis frumos şi suprarealist. Atmosfera e relaxată, se aplaudă zgomotos şi se fluieră în biserică, dar nu se cer bis-uri. Cel mai dubios moment fost când preotul de la Trinitatis a ţinut un sfert de oră liturgic pe intro-ul unei trupe de improvizaţie jazz. „Jesus‟ şi „Amen‟ făceau microfonie cu saxofonul, în timp ce enoriaşii erau captivaţi de un vizual cu autostopişti, proiectat pe catapeteasmă.

Fumatul şi consumul de alcool nu sunt permise în biserică, aşa că vei găsi întotdeauna, la intrare, câţiva adolescenţi care-şi beau rapid berile la doză, în pauzele dintre trupe. Preotul n-o să se supere că duhneşti a bere sau a iarbă, chiar dacă te-a mirosit.

În general tinerii apar casual la slujbe, nu-şi dau pierce-urile jos şi nu-şi ascund tattoo-rile. Acum două săptămâni, am remarcat un tip în geacă de piele neagră cu ţinte şi logo-ul trupei Satan. Au mai fost alţi trei tipi îmbrăcaţi în clovn, dar mi-am dat seama mai târziu că rolul lor era integrat în programul serii de entertainment pentru copii. Părinţii şi bunicii erau cei mai încântaţi de apariţia lor.

Convenţia e să nu discuţi zgomotos cu prietenii în timpul evenimentelor, ca şi când ai fi într-un pub. La „vindecarea‟ cu lumini şi boluri tibetane, am simţit că trebuie să-mi potolesc afară criza de strănut, din cauza acusticii din biserică şi a liniştii meditative din jur. Fusesem anunţaţi la intrare să încercăm să vorbim în şoaptă.

La slujbele pe jazz, în schimb, abia te înţelegi om cu om din cauza volumului asurzitor. De reţinut: o să faci preotul să fie în culmea fericirii dacă răspunzi răspicat „Amen‟, după ce încheie de citit o pildă biblică pe beat-ul toboşarului.

Evenimentele sunt gratuite şi deschise oricui, indiferent de preferinţele religioase, etnie sau gen. Cu toate astea, ţi se va vorbi iniţial doar în daneză, pentru că localnicii nu realizează încă succesul noilor slujbe luterane în rândul expaţilor. Spun asta, pentru că am întâlnit la bisericile din Copenhaga mulţi americani şi studenţi internaţionali.

Bisericile daneze sunt încă finanţate de stat şi din cotizaţiile a peste jumătate din populaţie. Majoritatea danezilor folosesc biserica doar pentru botezuri, confirmări, nunţi şi înmormântări.

Preoţii au salariu fix şi n-o să ceară bacşiş ca să-ţi pomenească familia în împărăţia cerească. Dacă vrei să te converteşti la luteranismul danez, ai nevoie de cetăţenie şi vei plăti o taxă anuală babană.

De când am descoperit slujbele alternative, merg des la biserică şi pot spune că am găsit în sfârşit un limbaj comun cu experienţa creştinismului. Dacă ai drum prin Copenhaga în martie, te invit să ne rugăm împreună creştineşte la slujba asta alternativă. Doamne-ajută!

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte chestii despre Danemarca:
Blowjob-uri și hipsteri decapitați în clipul pro-vot din Danemarca
Povestea bucătăresei care face mâncare românească într-o școală pentru adulți din Danemarca
Povestea artistului român care lucrează pe străzile Danemarcei