Femeile din poeziile românești, așa cum sunt ele „văzute” de AI
„Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că plouă
Şi-mi stă bine cu franjurii ploii în păr,
Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că-i vânt
Şi rochia se zbate disperată să-mi ascundă genunchii.”Ana Blandiana – „Descântec de ploaie”
„Când un bărbat iubeşte o femeie
e îmbătat de muzici în amurg
palate de cleştar din filme triste
răsfaţă ochii lui de demiurg”Vadim Tudor – „Când un bărbat iubește o femeie”
„De ce te-oi fi iubind, femeie visătoare,
care mi te-ncolăceşti ca un fum, ca o viţă-de-vie
în jurul pieptului, în jurul tâmplelor,
mereu fragedă, mereu unduitoare?”Nichita Stănescu – „Cântec fără răspuns”
„Viori sunt femeile,
vibrație fără cuvânt,
viori aprinse subt arc
în flăcări și fum.”Lucian Blaga – „Viori aprinse, femeile”
„Cu zâmbetul tău dulce tu mângâi ochii mei,
Femeie între stele şi stea între femei
Şi întorcându-ţi faţa spre umărul tău stâng,
În ochii fericirii mă uit pierdut şi plâng.”Mihai Eminescu – „Din valurile vremii…”
Poezia inițială fost completată cu următoarele versuri: „Suntem veriga firului de aţă / În fiecare lanţ făcut din doi / Ce greu cu noi femeile în viaţă / Dar e şi imposibil fără noi…”. Extras din Adrian Păunescu – „Cântec femeiesc”
„Femeie, singurul meu dor,
Apari în noaptea suferindă,
Dispari în ziua tuturor.”Adrian Păunescu – „Femeia”
„Femeia mea frumoasă ca scriptura,
Nu-ţi cer nici coapsele, nici sânii şi nici gura,
Ci sufletul răscopt ca o căpşună
Cu mirosu-nţelept şi carnea bună.”Emil Brumaru – „Femeia mea frumoasă ca scriptura”
„Femeia care mi-a vorbit aseară
De constelaţii fixe
Şi stele căzătoare
Avea figura lungă şi verde ca o pară
Şi ochii negri-galbeni ca un adânc de mare.”Ion Minulescu – „Vesperală”
„Nu vă scuturaţi, florilor,
ascultaţi-mă bine, surorilor.
Toamna-i departe;
departe-al clopotelor cântec, de moarte.”Magda Isanos – „Nu vă scuturați, florilor”
„Nu mai dansa așa că mi-e rău
Se mișcă prea nebun corpul tău.
Vino lângă mine, lasă-te low
Mami, mami, cum arăți, ești wow.”Jador – „WOW”
„Mi-e dat să mă smulg din priveliști
cu sufletul nepregătit,
cum dat mi-e să plec din iubire
când încă mai am de iubit…”Nina Cassian – „Voiam să rămân în septembrie”
„Închid pleoapele s-ascult…
De pacea largă legănat
Mi-adoarme sufletu-mpăcat.
Ca un copil ce-a plâns prea mult.”Otilia Cazimir – „Vara”
„tu eşti altfel făcută decât mine. tu mă înspăimânţi.
tu eşti un monstru. mi-e frică de tine.
ai lucruri pe care eu nu le am. ai sâni, de pildă,
ai tupeu.
ai o grămadă de rochii, ai rude cu grade universitare.
şi, doamne cum îţi picură părul până pe şale
ca un camion fructexport, fantomatic şi moale
care ar trece pe dorobanţi.
şi ai şolduri, şi ai pandalii, ai amanţi…”Mircea Cărtărescu – „Posedai tot felul de obiecte electrice”
„Dar când ești aici
Lumea nu mai e prea mare
Am să ajung să fiu fetița ta de milioane”.Paulina – „Fetița ta de milioane”
„Oh, sunt fecioare cu obrazul pal,
Modele albe de forme fine –
Şi singure dorm, albe, şi senine
În albele crivate de cristal…”George Bacovia – „Contrast”