FYI.

This story is over 5 years old.

Știri

La băut cu fetele

Micul secret murdar al oraşului Nairobi: în fiecare club şi bar sunt fete tinere, frumoase şi elegante care stau de vorbă cu bărbaţi în vârstă şi neatrăgători.
28.3.12

E imposibil să nu observi micul secret murdar al orașului Nairobi: în fiecare club și bar sunt fete tinere, frumoase și elegante care stau de vorbă cu bărbați în vârstă și neatrăgători. Sunt câte trei-patru la o masă, încântând același tip. Tip care ar putea ieși de acolo cu câte o femeie de fiecare braț. Una din aceste trei femei e infectată cu virusul HIV. Acestea sunt „Fetele Amurgului”, iar viețile lor nu sunt prea fericite. Nimeni nu vrea să vorbească despre asta, dar toată lumea știe ce se petrece.

Un raport recent World Bank/Națiunile Unite a descoperit că prostituatele din Kenya sunt posesoarele uneia dintre cele mai înalte rate de HIV din Africa – 37 la sută, ca să fim exacți. Raportul a fost eliberat la câteva săptămâni după eforturile consiliului municipal din Nairobi de a legaliza prostituția.

Publicitate

Anunțul pro-legalizarea prostituției a fost urmat de un protest public, în care prostituate mascate au ieșit pe străzi și au cerut oprirea violenței sexuale și hărțuirea din partea poliției – o mișcare îndrăzneață, având în vedere groaza de a fi identificate pe care o simțeau majoritatea. Într-un oraș cu 7 000 de prostituate care se ocupă de câte trei sau patru clienți pe noapte, dezbaterea politică a fost intensă.

M-am așezat la băut cu fetele de la Abu, un bar/bordel îngrozitor de pe strada River Road, ca să aflu ce părere au.

Când am sosit, mai multe femei obosite și în stare de ebrietate se sprijineau de zidurile barului. Unele stăteau pur și simplu pe jos. Era o atmosferă sumbră.

Mary, care are doar 19 ani, lucrează în domeniu de un an. Locuiește cu sora ei, care habar nu are că Mary nu-și petrece zilele și nopțile lucrând la un salon de cosmetică. (Din acest motiv, niciuna dintre fete nu mi-a dat voie s-o fotografiez.) Asta e acoperirea cea mai frecventă folosită de fete – familiile lor știu că sunt angajate la un salon care se ocupă de păr și unghii. Cosmeticiene.

Se trezesc pe la prânz, se îndreaptă spre barul în care lucrează și stau la băut până pe la 4 sau 5, așteptând clienți. Dacă au copii (Mary își dorește doi, la un moment dat), sunt hrăniți dimineața. Apoi dorm puțin și procesul se repetă.

„E un stil de viață nebun uneori,” mi-a spus Mary. „Acasă sunt creștină și-i spun surorii mele că plănuiesc să mă întorc la școală în curând. Aici e cu totul altceva.”

Și cum funcționează, mai exact? După cum îmi spune Mary, abordezi un tip, stai la masa lui, îi ceri de băut. Dacă e de acord, continui flirtul. Râzi, ignori că are cu 30 de ani mai mult decât tine și e căsătorit.

„Nu e complicat. Mă duc cu el, scot prezervativul, ne futem. Nu-l sărut, pentru că e doar o afacere. Apoi plec. De majoritatea nu-mi pasă. Sunt vreo trei cu care mă văd mai des. Pe restul îi uit,” mi-a spus.

Publicitate

Prețul lui Mary e de 200 șilingi kenyeni, cam 2,50 dolari per client. Într-o noapte norocoasă, agață doi-trei. Dacă clienții ridică prețul la 500 de șilingi, o face fără prezervativ.

„Cunosc riscurile și mă tem foarte tare,” mi-a spus. „Dar am nevoie de mâncare, de haine, un loc unde să dorm.”

Multe dintre lucrătoarele sexuale de aici sunt mame singure, disperate să-ți întrețină copiii și să plătească chiria. Insistă mereu ca clientul să folosească prezervativ, dar adesea clienții plătesc mai mult pentru sex neprotejat. (Haide băi, băieți, 37 la sută? O ardeți deștept tare.)

Diferența dintre 200 și 500 de șilingi e uriașă, mi-a spus Shayla, în vârstă de 22 de ani.

„Am acasă o fetiță de șase ani. Ce pot să fac? Dacă nu-s bani, nu mâncăm,” mi-a zis.

Shayla încearcă să micșoreze riscurile – nu e niciodată mai beată decât clientul, nu stă în preajma utilizatorilor de droguri – dar asta nu e întotdeauna de ajuns. Încă își amintește de primul ei client de la Abu, de acum trei ani.

„Terminasem liceul și mă mutasem în Nairobi, dar nu existau locuri de muncă. Petreceam mult timp aici și într-o zi un bărbat mi-a zis să vin la masa lui. Mi-a spus că vrea să vorbim. Apoi mi-a spus că vrea să mi-o tragă și am plecat împreună. A zis că nu vrea cu prezervativ și m-a pocnit când am încercat să plec. Apoi mi-a dat niște bani de autobuz și am plecat,” mi-a povestit ea.

La fel ca Mary, Shayla jură că nu e infectată cu HIV. Majoritatea fac așa.

Publicitate

„Oricum nu-i poți spune cuiva că ești infectată, că rămâi pe drumuri,” mi-a zis.

Pe lângă amenințarea constantă de a contracta HIV sau a fi bătute și violate, prostituatele din Nairobi se confruntă și cu hărțuiri din partea poliției.

„Chiar dacă nu faci decât să treci strada noaptea singură, se iau de tine. Le dai mită și îi implori sau îți petreci noaptea în închisoare. Pierdem o grămadă de bani așa,” mi s-a plâns Shayla.

Catherine Mukundi e o coordonatoare de programe plăcută și prietenoasă de la Hope Worldwide Kenya, o organizație non-guvernamentală care încearcă să resolve problemele cu care se confruntă prostituatele din Nairobi. A refuzat să comenteze chestiunea legalizării, dar până la urmă a zis ceva despre asta. „Cred că unele probleme există tocmai pentru că prostituția nu e legală,” mi-a zis. „Avem tot felul de incidente, unele persoane sunt hărțuite de poliție dacă au asupra lor preservative. Pentru că lucrează în ilegalitate, nu au curajul să aibă prezervative la ele.”

Rata HIV s-ar puteaîmbunătăți, iar femeile ar fi mai în siguranță dacă n-ar trebui să suporte mizerii de la oameni situați de ambele părți ale legii, a spus Mukundi.

„Femeile nu au destulă putere cât să negocieze pentru folosirea prezervativului. Dacă n-au mâncare pentru copii, atunci nu pot cere prezervativ. Rolul nostru e să le informăm că nu e nevoie să cedeze unor astfel de presiuni,” mi-a spus ea.

Dar având în vedere că rata șomajului în Kenya e în momentul de față de 40 la sută, e puțin probabil ca Fetele Amurgului să aibă o viață mai bună prea curând. Mary mi-a spus că se îndoiește că legalizarea ar îmbunătăți lucrurile prea tare.

„Până o să facem rost de destui bani cât să supraviețuim și să lăsăm în urmă acest stil de viață, vom face ce ne spune clientul,” a spus Mary. „Ce alte opțiuni avem?”

Traducere: Oana Maria Zaharia