Fotografii cu viața unui queer într-o rezervație de nativi americani

Când membrii comunității LGBTQ reflectă la existența lor în rezervația pentru nativii americani din Statele Unite, folosesc des termenul „izolare”.

„Rezervația e casa mea, dar comunitatea LGBT nu se simte bine acolo”, a zis Lola De La Hoya, care a recunoscut public că e trans după ce a absolvit liceul.

Navajo, care se întinde pe șaptezeci de mii de kilometri pătrați, cuprinde deșerturile vaste din trei state americane și are o populație de 174 000 de persoane.

Pentru persoanele Navajo trans precum De La Hoya, această situație geografică nu face decât să le accentueze izolarea de familie și prieteni. „Părinții mei au dat jos toate fotografiile cu mine când mi-am recunoscut orientarea și nu vor să fie văzuți cu mine în public”, a zis ea.

Cultura navajo are o tradiție care recunoaște o mare varietate de orientări și identități sexuale, inclusiv un al treilea gen numit nádleeh, dar, în timp, colonizarea și creștinismul i-au impus o înțelegere mai binară a genului.

Totuși, persoanele navajo LGBTQ recurg tot mai mult la tradiție ca să-și apere drepturile și construiesc alianțe cu alte comunități de nativi americani din Statele Unite. Unii dintre ei găsesc susținere din partea unei surse neobișnuite: bunicii.

„Mulți bătrâni respectă tradiția, dar majoritatea oamenilor nici măcar nu mai cunosc aceste tradiții”, a zis Michelle Sherman, o lesbiană care trăiește cu bunica ei. „Când mi-am recunoscut identitatea sexuală în fața familiei, ai mei m-au dat afară din casă, dar bunica le-a zis că identitatea mea e o parte normală a culturii Navajo.”

Travis Buffalo Barbie Goldtooth, care se identifică cu ambele genuri și folosește pronume feminine, a zis că bunica ei a fost total de partea ei când și-a afirmat public identitatea. „Fii cine vrei să fii, nu-i lăsa pe alții să-ți dicteze cum să fii!”, i-a zis aceasta.

Deși Națiunea Navajo mai are mult de evoluat la capitolul drepturilor LGBTQ, membrii comunității precum Lady Shug – drag queen și câștigătoare a concursului Miss New Mexico Pride în 2016, cred că schimbarea e posibilă și comunitatea are puterea s-o declanșeze.

„Suntem o comunitate rară”, a accentuat ea. „Trebuie să le arătăm autorităților de trib că existăm și avem nevoie de respectul lor.”