În Egipt a avut loc cea mai mare demonstrație de la revoluție încoace

Poporul egiptean a reluat lupta cu guvernul. Ieri, fix la un an după ce președintele Mohammed Morsi a venit la putere, milioane de egipteni au ieșit în stradă să-i ceară demisia. A fost cea mai mare demonstrație din țară de la revoluția din 2011 încoace și, deși protestele au fost pașnice în mare parte, violența din enclavele din țară a avut ca urmare moartea a 14 persoane până la sfârșitul zilei.

În Cairo, oponenții președintelui s-au strâns în Piața Tahrir, epicentrul revoluției din 2011, și pe străzile din jurul palatului prezidențial. Suporterii lui s-au adunat în piața Rabea Adawiya din apropiere, înarmați și îmbrăcați în armuri, în caz că palatul urma să fie atacat.

Am fost să văd care e situația și să stau de vorbă cu ambele părți.

Mult depășiți numeric la protestele de ieri, membrii Partidului pentru Justiție și Libertate al lui Morsi (PJL) spun că opoziția e hotărâtă să răstoarne mandatul democrat legitim al președintelui, pavând drumul spre o lovitură militară orchestrată pentru întoarcerea vechii ordini autoritare bazată pe o elită formată din oameni de afaceri.

„Oamenii au ales partidele islamice,” a spus Wallay el-Din, un avocat care e membru al Partidului pentru Justiție și Libertate, dar nu și al Frăției Musulmane. „Opoziția se opune democrației.”

Mișcarea care a organizat protestele opoziției cere ca Curtea Supremă Constituțională să dețină autoritatea temporar, până la organizarea unor noi alegeri. Spun că Morsi a fost un președinte diviziv care nu mai e legitim pentru că nu și-a ținut promisiunea de a oferi o viață mai bună poporului egiptean.

„Oamenii de afaceri, poliția, media, judecătorii – toți îl opresc pe Morsi să progreseze,” a spus Hosni Mahmoud, profesor și membru al Frăției Musulmane. La fel ca mulți alți suporteri ai președintelui, e de părere că elita egoistă e de vină pentru orice eșec.

Între timp, marșuriledin tot orașul au ajuns la palatul prezidențial, cântând împotriva lui Morsi, comparându-l cu fostul președinte Mubarak și înjurându-i mama.

De ce sunt așa nervoși protestatarii?

Unii dintre ei au urât dintotdeauna Frăția Musulmană. Mulți susțin, fără dovezi, că Morsi a câștigat pentru că a fraudat alegerile. Multora nu le placecă Frăția a monopolizat puterea și a introdus o constituție cu note islamiste, oferind funcții importante suporterilor ei.

A ajuns la putere promițând că va îmbunătăți viețile oamenilor, dar prețurile alimentelor sunt în creștere, iar rata șomajului e mare. Au loc frecvent tăieri de curent și de petrol. Generația care a dat naștere revoluției e obligată să vadă cum președintele pentru care au luptat îi dezamăgește.

Participanții la ultimele proteste majore împotriva președintelui musulman (în noiembrie anul trecut) făceau parte din anumite categorii sociale, ceea ce a permis Frăției să-i numească o minoritate nesemnificativă. De data asta a fost diferit: a ieșit în stradă o mare parte a societății egiptene, din toate straturile sociale.

Fatheya Abdelkarim Hassan, din fotografia de deasupra, s-a alăturat protestelor dintr-o zonă săracă de la periferia orașului Cairo. Acum un an l-a votat pe Morsi, dar a fost total dezamăgită când a văzut o filmare în care suporterii președintelui atacau un protest pașnic în fața palatului în noiembrie. Prietena ei Fatin Mahmoud a spus că Frăția a împărțit orez și paste în cartierul ei înainte de ultimele alegeri – că încercase să cumpere săracii – dar că tactica lor nu va mai funcționa de această dată.

Mulți oameni cântau și îndemnau armata să iasă în stradă și să-l dea jos pe Morsi de la putere. Când un elicopter militar a trecut pe deasupra, s-au auzit urale. Mai mulți au spus că aveau de gând să stea pe străzi până când armata îl va da jos de la putere pe Morsi.

În alte locuri în Cairo, sedii ale Frăției Musulmane au fost incendiate și jefuite. Poliția a declarat deschis săptămâna aceasta că nu va apăra clădirile Frăției.

Dar deocamdată armata a rămas neclintită pe poziții, iar Morsi a rămas la putere. Un prieten care se ocupă de drepturile omului și care s-a opus atât Frăției cât și armatei încă din primele zile ale revoluției, a scris pe Facebook că totul a fost „un amestec de urâțenie și frumusețe, diviziune și solidaritate, entuziasm și epuizare, romanță și pragmatism.”

Una dintre părțile urâte ale evenimentelor din aceste zile a fost reîntoarcerea asalturilor sexuale care par să însoțească orice demonstrație majoră din Piața Tahrir. De data aceasta au fost peste 40 - dintre care două s-au petrecut sub ochii mei.

Unii comentatori spun că Egiptul e în pragul unui război civil. Nu e chiar așa. Dar există o diviziune destul de brutală între procesele democratice formale pe care le-a născut revoluția din 2011 și forța pasiunilor populare dezlănțuite. Urnele n-au reușit să-i satisfacă pe cei adunați în piața Tahrir, așa că armata egipteană le-a dat forțelor politice 48 de ore ca să rezolve problemele actuale până când va anunța „noile planuri pentru viitor”.

Urmăriți-l pe Tom pe Twitter: @tom_d

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai mult haos din Egipt:

Revoluția din Egipt e departe de a se fi terminat

Adolescenții sunt linșați în Egipt