De ce reclamele la jocuri pe mobil nu mai arată deloc ca jocul

Reclamele false nu sunt ceva nou, dar, zilele astea, jocurile pentru mobil par să întindă coarda cât de mult pot.

Luna aceasta l-am văzut pe Arnold Schwarzenegger (noul bastion american al democrației) cum se joacă un fel de joc de realitate virtuală, cu explozii augmentate virtual și tot tacâmul. Dar cei care speră să-și folosească echipamentul Oculus Rift vor fi dezamăgiți: reclama TV de treizeci de secunde, în valoare de cinci milioane de dolari, prezintă doar vechiul joc gratuit Mobile Strike.

Nu e prima oară când jocurile pentru mobil au folosit celebrități și reclame false. În 2015, Machine Zone a lansat o reclamă pentru Game of War: Fire Age, în care Kate Upton îi întreabă pe telespectatori: „Vrei să joci și tu?" În cadrul Super Bowl, Clash of Clans a prezentat un fragment din infamul monolog al lui Liam Neeson din Taken.

Iată cum arată trailerul tipic, plin de acțiune, pe care un jucător l-ar putea confunda cu următorul Call of Duty:

Și iată cum arată jocul Mobile Strike când îl joci:

Există o diferență fundamentală între reclama Clash of Clans 2015 și reclama Mobile Strike din 2017: cea de-a doua arată imagini care nu seamănă absolute deloc cu jocul în sine. Întrebarea este: Cum de pot companiile să se joace în felul ăsta cu așteptările jucătorilor fără să aibă probleme juridice?

Răspunsul e la fel de nesatisfăcător precum e să joci jocul după ce ai văzut reclama epocală care n-are nicio treabă cu el. Problema nu e în industria jocurilor, cât în limbajul vag folosit în legile care administrează adevărul din reclame și în sistemul de justiție foarte lent. Potențialele plângeri împotriva reclamelor false trebuie să dovedească că reclama îi dezinformează pe consumatorii resonabili – ceea ce e o terminologie alunecoasă în lumea rapidă a aplicațiilor, care se află în continuă dezvoltare.

Legile nu pot ține pasul cu tehnologia, mi-a zis prin e-mail Jovan Johnson, un avocat specializat în aplicații. „Legislatorii au mereu nevoie de timp să afle ce se întâmplă, ca să poată stabili ce e în neregulă. Iar industria jocurilor și a aplicațiilor pentru mobil e puternică de câțiva ani și evoluează continuu."

Am vorbit la telefon cu Ramin Shokrizade, un fost dezvoltator al jocului gratuit World of Tanks și apărător al eticii în domeniul jocurilor gratuite, care atribuie acest fenomen de marketing modelului de afaceri pay-to-win. Această metodă de monetizare le permite utilizatorilor să cumpere upgrade-uri și se bazează pe cele cinci procente dintre jucători care sunt interesați doar de competiție și victorie. „Acești jucători sunt atât de obsedați să aibă putere încât cheltuie milioane ca să pună mâna pe ea", a zis el.

Machine Zone nu ne-a răspuns la întrebările trimise prin e-mail.

Per total, jocurile precum Mobile Strike nu reușesc să-i convingă să descarce jocul pe foarte mulți jucători dispuși să plătească. Dar nu le pasă, pentru că ăia câțiva care reacționează la invitația lui Kate Upton sunt dispuși să plătească cantități obscene de bani ca să câștige.

Înainte de reclamele la jocuri gratuite din cadrul Super Bowl din 2015, oamenii se îndoiau de validitatea acestei strategii, neîncrezători că jocurile ar putea atrage suficienți utilizatori cât să merite să cheltuiască cinci milioane de dolari pe o reclamă. Dar cifrele spun altceva – LA times a raportat că vânzările la Game of War s-au dublat în timpul campaniei cu Kate Upton, iar Mobile Strike a urcat pe primul loc în vânzări după reclama cu Arnold. Se pare că scopul nu e atragerea maselor, ci atragerea unui public țintă cu fantezii despre putere.

Johnson crede că mai există speranță totuși, mai ales pentru reclamele care nu se ridică la așteptările jucătorilor. „Deși vizibilitatea crește șansele pentru mai multe descărcări și mai mulți jucători lunari, crește și impactul vocilor negative", a zis el. În trecut, consumatorii furioși l-au contactat pe Johnson în legătură cu lucruri și mai nasoale decât reclamele false. Mobile Strike nici măcar nu s-a obosit să arate cum se joacă jocul. E rezonabil ca un jucător să creadă că jocul conține bătălii care au loc pe biroul lor de lucru? Nu știu dacă răspunsul e nu, având în vedere creșterea popularității realității virtuale."

Conform lui Johnson, „oamenii sunt pasionați de jocurile pe mobil și e doar o chestiune de timp până când problemele lor se vor încadra în categorii de practici incorecte sau înșelătoare ușor de identificat. După ce se va întâmpla asta, vom auzi de procese nasoale cu amenzi de milioane de dolari."

Dar Shokrizade nu are speranțe că jucătorii vor avea mari șanse de câștig împotriva industriei.

„În Statele Unite poți face reclamă în orice fel vrei", a zis el. „Și singurul mod în care consumatorii se pot apăra de reclamele false e educația."

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Oana Maria Zaharia