Comedianți din România mi-au spus cum trec ei peste o despărțire

Acum ceva vreme am scris un articol despre cum reușesc să treacă femeile peste despărțiri, pentru că am vrut să aflu cum se descurcă suratele mele în situațiile astea neplăcute. De atunci mă chinui să aflu același lucru, dar de la bărbați. Mereu am avut senzația că ei fac lucrurile altfel. Însă a fost un calvar să îmi fac prietenii băieți să recunoască suferințele lor în dragoste, dincolo de spațiul intim. Așa că am hotărât să intervievez comedianți.

Ei spun fel de fel de lucruri în public, ar trebui să recunoască mai ușor că sunt oameni vulnerabili și că dragostea rănește pe oricine. Asta credeam eu. Majoritatea au fost deschiși și au povestit lucruri de când erau mai tineri, probabil să nu se prindă nimeni relevant că suferința a fost pe bune când ea i-a spus pa. În afară de Viorel Dragu. Mă rog, citește mai jos.

Notă importantă: le-am cerut poze romantice și mi le-au dat pe astea. Deci, așa cred ei că pozează romantic. Practic, e vina mea.

„Eram într-a opta, super îndrăgostit. Ne întâlneam pe o bancă în curtea unui spital că era taică-meu internat. Eu credeam că atunci când mă gândesc eu la ea și ea se gândește la mine, chiar dacă nu eram împreună. Ea a zis să nu exagerăm totuși. Eu am plecat în vacanța de vara la țară și când m-am întors ne-am făcut amândoi că plouă. Mai mult eu. Poate pentru că la țară petreceam mult timp între animale și m-am sălbăticit. Dacă aș putea să dau timpul înapoi aș face lucrurile altfel: aș cumpără bitcoin chiar când s-a lansat. Imediat după am intrat pe modul flight pentru că eu nu prea știu bătaie. Și ea era de înălțimea mea și n-aveam șanse s-o bat (fetele cresc mai repede decât băieții până la un punct).

Cum am trecut peste? Pe atunci era net prin dial-up. Mergea greu. Stăteam nopțile pe internet și mă uităm la poze cu pisici înainte ca asta să fie cool. A funcționat, că intrăm și pe alte site-uri când se terminau pisicile. Dacă știai unde să cauți, găseai și cu câini și cai. Acum e mai greu. Nu mai merge cu pisicile. Acum dau inimioare la necunoscuți pe Instagram. Mă face să mă simt mai bine. Dau ceva înapoi lumii și așa îmi revin din durerea despărțirii.”

„E greu să vorbesc despre o relație anume, nu vreau să rănesc vreuna dintre cele 3 923 de femei cu care am fost. Cu toate astea cred că aș putea să fac un tablou general: am fost împreună îndeajuns de mult încât să ne facem planuri pe termen scurt și mediu, eram la vârsta la care credeam c-o să le realizăm cu ușurință, a fost o relație mișto, dar ne-am despărțit dintr-o nepotrivire de caracter. Că de bătut nu ne-am bătut, nu beam banii, nu-i jucam la păcănele.

Sunt mai multe reacții pe care le ai în funcție de vârsta mentală: alcool, saltul în altă relație, implorat pe la uși, indiferență, răceală, stat singur în casă ca tristu` și jucat FIFA până la lacrimi, gândit că dacă te arunci pe geam e posibil să rămâi și singur și-n scaun, stat prin baruri ca boul, stat în pat ca boul, spionat Facebook-ul fostei, apelat prieteni comuni și infiltrat întrebări subtile, de tipul dacă e cu altul?, mers deliberat prin locuri comune să vezi dacă-i pe acolo și s-o arzi surprins («nu-mi vine să cred că ne vedem în fața blocului tău!»), faci material de stand-up și-l dai cu nerv. Undeva trebuie să descarci nervii. La mine a funcționat stand up-ul. Cum expiră materialul de stand up se duce și durerea. La final rămâi cu o poveste frumoasă și pe alocuri amuzantă.

Acum nu am de ce să mai fac asta și n-am o rețetă. Așa cum am spus și mai devreme, toate s-au întâmplat la o anumită vârstă. Nu știu ce aș face acum și nu vreau să aflu.”

„Dragă redacție. Nu știu ce fel de om crezi că sunt eu, dar în niciun caz i don’t kiss and tell. Plus că eu sunt un bărbat old fashion. Eu când sunt cu cineva, sunt. Pentru că sunt prost și accept multe lucruri și bun pentru că mi-e milă să părăsesc pe cineva. Eu cred că așa ajungi la bătrânețe mulțumit de alegerile făcute în viață.

Nu înțeleg ce nu înțelegi, redacție. EU NU DAU DIN CASĂ. DUMNEZEULE… ești exact ca toate fostele mele. Ți-am zis că nu vreau să vorbesc despre asta și văd că tot insiști.

Ce să funcționeze, redacția lu’ Dumnezeu??? Ți-am zis că nu mă văd cu nicio altă redacție. Fac stand-up, normal că am în telefon și numerele altor redacții. E meseria mea. Nu înseamnă acum că imediat cum plec de acasă mă văd cu ele. Plus că știai de la primul interviu în ce te bagi și nu te-a forțat nimeni.

Hai, redacție, pui, te-ai supărat? Hai, vino lângă mine să te pup pe horoscop. Nu te mai supăra și tu așa repede că eu mai glumesc.”

„Am fost împreună doar două săptămâni. Eram în anul doi de facultate și a fost o experiență deosebită - primele două nopți am stat treji amândoi până dimineața, a fost magic. După două săptămâni a dispărut fără urmă, fără niciun semn. Nici nu era din București, era de pe undeva de la țară, și n-aveam telefon mobil pe atunci. Bănuiesc că ea a vrut despărțirea din moment ce a încheiat lucrurile așa brusc.

M-am blocat, câteva zile n-am reacționat deloc. Apoi am fost trist și n-am mâncat vreo săptămâna decât minimul necesar. M-am jucat mult pe calculator în perioada aia ca să uit.

Ca să-mi treacă, mi-am luat alt hamster. A funcționat, normal. Sunt la fel toți. Nu știu de ce nu m-am gândit mai repede. Acum nu mai fac așa, hamsterii sunt animale nocturne și ziua dorm. Nu e o relație funcțională.”

„Dat fiind că sunt într-o relație stabilă de câțiva ani, e posibil să nu mai fie foarte proaspăt în minte contextul unei anumite relații. Oricum, eu țin cont doar de vreo patru relații serioase până acum. Prima a fost undeva prin liceu și s-a terminat cumva de comun acord, iar restul au fost prin facultate și după și s-au terminat cu strigătură. Nu zic, toate au fost mișto, dar finalul nu a fost niciodată ceva foarte ok. Sau civilizat. Sau liniștit. S-a aruncat cu câteva căni și tocuri în cap. Și poate niște furculițe.

Imediat după? Many tristețe, much depresie. Brusc realizezi că te-ai îngrășat și acum trebuie să mai și slăbești ca să ieși înapoi pe piață. Mai dai niște mesaje la beție cu «DE CE NU MAI SUNTEM ÎMPREUNĂ» și mizerii de genul. Nu cred că este o perioadă foarte demnă pentru niciun bărbat. Am descoperit că post despărțire este un moment bun să înveți un skill. Așa se face că acum știu să fac noduri marinărești, origami, să cânt la chitară și să gătesc. Cred că, dacă aveam un dating life mai activ, ajungeam să știu să pilotez sau ceva.

Dacă ar fi să mă mai trec printr-o despărțire, aș face la fel. Probabil că aș avea nevoie de ceva care să mă provoace cu adevărat. Am înțeles că biochimia ar fi un hobby interesant.”

„Am fost împreună cu o tipă vreo trei luni, dar la 16 ani nu se poate numi relație serioasă, adică dacă la vârsta aia îți cauți o relație serioasă sau crezi că te afli într-una, înseamnă că ai tu o problemă. A fost cea mai lungă relație a mea și a fost mișto până nu a mai fost. Știu că o să șocheze pe toată lumea, dar ea mi-a dat cu jet. Un aspect important este că am rămas prieteni și peste ceva ani am făcut iar sex, așa că în mintea mea tot eu am câștigat la final. Nu pot spune că nu mă așteptăm să ne despărțim, în schimb nu mă așteptăm că a doua zi să fie cu altcineva. Scriind asta am realizat că e posibil ca și el să fi fost în relație cu noi de ceva timp.

Ce am făcut că să-mi treacă? Există pe internet un băiat care a fost întrebat același lucru și răspunsul lui este universal valabil. Cine zice că nu e adevărat ce a zis el, mănâncă mult căcat. Pe lângă răspunsul lui am fost și la o bere cu băieții, ceea ce înseamnă terapie pură, adică indiferent de cat de tare era tipa, toți îți vor spune că era o curvă și că așa e mai bine. Desigur unii mai și mint, drept dovadă bunul meu prieten Ștefan care a fost și el acolo.

A funcționat metoda. Dacă faci chestia asta de câteva ori, la un moment dat uiți, deci da. Dar nu cred că poate duce ficatul unui bărbat toate jeturile luate de la femei, cred că e ok să mănânci și înghețată direct din cutie și după să adormi plângând.”

„S-a terminat când am crezut amândoi că este însărcinată. Adică n-a fost de genul: «Cred că sunt insărcinată» / «Hai, bine, pa». Dar eram student și mi-am pus serios problema dacă vreau să rămân toată viața cu fata aceea. Aveam atunci 22 de ani și mi-am dat seama că nu o plac suficient cât să mă bucure o astfel de veste. Așa că am mers până la ea în cămin, unde aveam niște lucruri, și i-am spus: «Am venit să-mi dai papucii». Imediat după ce am ieșit din cămin am sărit în sus de bucurie. Nu-mi venea să cred cum se simte să fii liber din nou.

M-am cuplat din nou. Și în câteva săptămâni a dispărut sentimentul. Nu a funcționat. Pentru că eram imatur și s-a terminat și relația următoare. Acum? Nu. Cum să fac la fel? Acum chiar este însărcinată (altă fată).”

„Eu aveam vreo 20 și ceva de ani pe vremea aia și eram împreună de vreo 3-4 ani. Era ok relația. Făceam mult sex. Dar, la un moment dat, a apărut un pretendent la ea la birou care îi scria poezii de dragoste. Și, dacă am învățat ceva de la Flick Domnul Rimă e că românul pune botul la orice are versuri. Oricât de proaste ar fi. Și, aparent, și ea a pus botul.

După, mi-am luat un dicționar de rime, i-am înjurat de Topârceanu pe amândoi și am fost trist o vreme. Nu mult. Am făcut și mai mult sex. Sexul funcționează mereu. Cel puțin la mine. Puteți să întrebați. Acum dacă aș face la fel? Tu ce crezi?”