De ce să nu te mire că Vlad Țepeș de pe Netflix nu-i ca ăla despre care ai învățat la școală

Vlad Țepeș din serialul Rise of Empires: Ottoman e diferit de cel pe care l-ai tot văzut prin tablouri și în filmul românesc făcut în timpul comunismului. Cum zice și titlul „Mehmed vs Vlad”, sezonul doi al serialului e despre înfruntarea sultanului și a lui Vlad Țepeș, din 1462. Spoiler, dar la finalul sezonului se încheie și domnia lui. În ciuda unor victorii „de etapă”, nu reușește să țină piept unei armate mai mari, mai înarmate și mai bine pregătite. În locul lui rămâne Radu cel Frumos, fratele cu care s-a și înfruntat în timpul acelei campanii a otomanilor.

În marea schemă a produselor de divertisment, serialul acesta e o docu-dramă clasică în care declarațiile unor experți sunt folosite ca să „împăneze” cu credibilitate un produs ficțional. Nu de alta, dar trecerea Dunării de către trupele lui Mehmet e comparată cu debarcarea din Normandia. Hai că p-asta n-ai mai auzit-o până acum.

Până la serialul de pe Netflix, românii n-au avut la dispoziție decât filmul Vlad Țepeș (1979) căruia îi poate fi reproșată utilitatea lui ca unealtă de propagandă pentru regimul comunist din România, de la acea vreme. Celui de-acum îi poate fi reproșată utilitatea ca unealtă de propagandă pentru actualul regim din Turcia.

În orice caz, produsele de divertisment cu caracter istoric oricum sunt propagandă, într-o formă sau alta, sau sunt insuficient dezvoltate din rațiuni de buget, imposibilitatea transpunerii evenimentelor reale într-unele care să fie filmate și din cauza eternului criteriu „cât ar costa?”.

Din acest motiv, serialul Rise of Empires: Ottoman cu un sezon întreg dedicat și lui Vlad Țepeș e util ca încă un meniu istoric de tip fast food, de unde și dezbaterile dacă au mințit mult sau puțin turcii când l-au făcut. Ce-i drept, au fost și istorici români implicați în proces. Florin Hasan, unul dintre ei, susține că e bine ce-a ieșit, deoarece putea fi foarte bine un alt serial de tip Dracula în care Vlad Țepeș e doar un dement însetat de sânge cu ceva valențe de vampir. Așa, în serial, e doar un nebun însetat de răzbunare care recurge la țepe și ucideri ca să-și satisfacă pofta asta.

Glumesc, oarecum, dar dincolo de tot ce nu știm despre Vlad Țepeș există și-o certitudine: se pricepea al dracului de bine să fie brutal. Și de-aici înainte au început poveștile, iar cele germane și maghiare au contribuit din plin la renumele lui Vlad Țepeș și la inspirația pe care a găsit-o Bram Stoker când a scris „Dracula”.

Același istoric Hasan a rezumat destul de bine care-i situația cu Vlad Țepeș și alții ca el: „Eu spun că nu există neapărat un adevăr istoric. Avem mai  multe perspective narative. [...] Acum, pot să spune că filmul prezintă o narativă despre Vlad. Nu este nici cea mai proastă, nici cea mai bună. [...] Narativa Netflix este cea bună și faptul că am acceptat să particip în acest proiect reflectă acest lucru. [...] Au ales să prezinte ce spun turcii, ce spunem noi, românii, dar, ca să ne arate că sunt echidistanți, au preferat versiunea englezească. Prefer o astfel de narativă decât una profund ideologizată prezentată în filmele românești.”

Între perioada cât de cât modernă, a ultimului secol, și perioada în care a trăit Vlad Țepeș s-au adunat o groază de ani, iar faptele lui au fost diluate cu tot felul de povești, mai mari sau mai mici, așa că ce ajunge la tine, prin filme, seriale și manuale de istorie în școală, e o versiune. Asta se întâmplă și în serial.

Vlad Țepeș e prezentat drept un bărbat înalt, robust, priceput cu sabia. E departe de omul cât de cât mediu din tablouri și descrierile din epocă. Dar sultanul Mehmet avea nevoie de un munte de om cu care să se bată, că doar nu i-au ținut piept câteva zeci de mii de oameni și un voievod care nu se putea impune fizic. Poate d-aia și era nevoie în serial de-o scenă de duel de parcă ai fi într-un episod de cavalerii mesei rotunde.

Serialul de acum servește și turcilor, și românilor, cumva. E un moment în care Vlad Țepeș – deși i se spune prea rar așa – e cunoscut altfel față de izvorul mitului lui Dracula. E, totodată, o schiță a domnitorului: trage oameni în țeapă, e la granița unor mari imperii, nu prea are aliați și se retrage în viață, dar cu pierderea țării.

O latură negativă e că ce-l mână pe el în luptă e ura față de sultan, răzbunare până la capăt. Țara apare prea rar menționată. Totodată, ajungerea lui la curtea împăratului e prezentată succint: tatăl i-a lăsat pe el și pe fratele său Radu cel Frumos într-un fel de amanet acolo, ca să-l asigure pe șef că își ține cuvântul. Mă rog, nu și l-a ținut. Situația aia e un pic mai amplă decât în serial, că Vlad Dracul nu-și lasă fii acolo, așa, ca și cum ai lăsa un câine la ușa magazinului. Și-o face după ce stă câțiva ani în închisoare, pentru că sultanul s-a simțit jignit. 

Pe de altă parte, că ziceam de propagandă, sultanul Mehmet e marele șef. Are tehnologie militară de ultimă oră, are soldați super bine pregătiți, e un geniu pe câmpul de luptă și joacă șah pentadimensional când vine vorba de cum să-și așeze trupele. Și, totuși, Vlad Țepeș îl cam face cu capul când îi tot omoară soldați, îi atacă noaptea și reușește să producă ceva daune considerabile. 

Odată cu serialul ăsta Vlad Țepeș ajunge în fața unui public mai mare. Sigur, românii încă îl au pe acel Vlad Țepeș, așa cum îl vede fiecare: judecătorul suprem, omul fără inimă, criminalul însetat de sânge, domnitorul fără teamă, strategul militar fără rival. Până și Mihai Eminescu a avut un Țepeș: „Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei, / Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei, / Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni, / Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni.”

Brutalitatea lui, așa cum a ajuns să fie consemnată, a contribuit din plin la legendă. „Dacă ar mai trăi Țepeș…”, poți auzi pe la colțuri. Dar depinde care dintre ei ar trăi: ăla din mintea fiecăruia sau ăla real.

În orice caz, serialul ăsta e pe Netflix aici. Te uiți, te bucuri de unele cadre, e și dublat în română, și mergi mai departe. Iar dacă vrei să știi mai multe despre Vlad Țepeș, ți-am făcut un frumos pachet cu informații – din alea de n-ai găsit în manual de la școală. Și nu uita că există și desene animate japoneze cu domnitorul român.