Tot ce trebuie să știi despre raportul cu care Toader vrea s-o revoce pe Kovesi

Am citit raportul ministrului Justiției, Tudorel Toader, ca să înțeleg pe ce argumente se bazează în acțiunea de revocare a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi. Toader îi reproșează lui Kovesi că și-a depășit competențele constituționale, că a sfidat Parlamentul, că a fost autoritară cu colegii magistrați, că a defăimat imaginea țării, că l-a susținut pe controversatul procuror Mircea Negulescu și că nu a inițiat controale la secția teritorială DNA Ploiești, după înregistările lui Vlad Cosma.

În mod normal, mandatul lui Kovesi s-ar termina în primăvara anului viitor, iar o revocare a ei s-ar impune numai în situații excepționale. Potrivit Legii 303/2004, ministrul Justiției poate iniția acțiunea de revocare a șefei DNA doar dacă dovedește că aceasta a avut abateri grave disciplinare și a gestionat în mod defectuos instituția. Raportul respectiv va fi analizat de către Consiliul Superior al Magistraturii - care are rol consultativ - iar decizia finală aparține președintelui României.

De altfel, ministrul Justiției a anunțat constant, în spațiul public, că urmărește activitatea Laura Codruței Kovesi și că, la un moment dat, va ieși cu un verdict. Momentul culminant a venit după scandalul înregistrărilor lui Vlad Cosma (inculpat în mai multe dosare de corupție) în care acesta susține că procurorii DNA Ploiești l-ar fi presat să falsifice probe împotriva lui Sebastian Ghiță sau în dosarul Ponta - Blair. Așa cum arată în acest moment acele înregistrări, ele nu dovedesc că procurorii ar fi încălcat legea, dar au indicii clare că Inspecția Judiciară trebuie să verifice temeinic speța DNA Ploiești, în depistarea unor eventuale infracțiuni comise de procurori, lucru care se și întâmplă în această perioadă.

Ce spune, de fapt, raportul lui Tudorel Toader? În primul rând, trebuie menționat că, deși ministrul Justiției susține că documentul său prezintă o analiză, acesta a omis toate aspectele pozitive ale instituției condusă de aceeași Laura Codruța Kovesi. Tot raportul se concentrează în demonstrarea că șefa DNA s-a abătut disciplinar de la rolul său de conducător de instituție, limitat și conturat de legile în vigoare, și că ar merita să fie dată jos de pe scaun. Le voi lua pe rând.

Cele mai dure critice, în argumentația lui Toader, se referă la faptul că, sub conducerea lui Kovesi, direcția a încălcat „sistematic” Constituția. Anul trecut au existat trei conflicte de natură constituțională, la sesizarea altor autorități publice, iar „Curtea Constituțională a circumstanțiat ferm competența Direcției Naționale Anticorupție iar, în două dintre ele, a sancționat comportamentul procurorului șef DNA, contrar loialității constituționale”.

Mai simplu spus, Toader o acuză pe Kovesi că și-a permis să ancheteze controversata OUG 13/2017 și că a refuzat să se prezinte în Parlament, în cadrul comisiilor de anchetă referitoare la alegerile din 2009, ca să lămurească unele informații apărute în spațiul public.

Potrivit unor dezvăluiri Evenimentul zilei, Kovesi ar fi participat la o întâlnire privată, în noaptea alegerilor, acasă la fostul premier interimar Gabriel Oprea, alături de fostul șef SRI, George Maior, fostul adjunct SRI, Florian Coldea și alți senatori sau primari de sector din București. Informația respectivă a fost confirmată și de judecătorul CCR, Livia Stanciu, în motivarea deciziei Curții care statua că prin acest refuz al șefei DNA, „a fost încălcată autoritatea Parlamentului și a fost împiedicată desfășurarea activității sale”.

Informația despre prezența lui Kovesi în acel cerc este interesantă, dar, să fim serioși, nu pentru că Kovesi a refuzat să participe la acea anchetă nu au putut fi definitivate niște concluzii din partea parlamentarilor. De altfel, raportul lor privind alegerile din 2009, așa cum a apărut în presă, este superficial și le aruncă demersul în derizoriu.

O altă observație a lui Toader se referă la faptul că DNA s-ar fi erijat în „evaluator, fără nicio distincție, a aspectelor de oportunitate a elaborării unor hotărâri de Guvern”, lucru care iarăși nu îi este permis prin Constituție.

„Societatea rămâne neapărată în fața unor astfel de practici, după decizia CCR de anul trecut”, citează Toader o declarație care aparține lui Kovesi și comentează că „prin aceste afirmații procurorul șef DNA a contestat caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale”. Totuși, șefa DNA nu a spus niciodată că ea sau DNA nu vor respecta deciziile Curții. A critica nu înseamnă a contesta o decizie a Curții.

Celebrele înregistrări difuzate de RTV, în care este auzită vocea șefei DNA, în care aceasta ar cere unui procuror DNA „să ajungă” mai repede la dosarul unui politician, sunt iarăși motiv de revocare, potrivit lui Toader. Trebuie să știi că, în urma acestor înregistrări, Kovesi a susținut public că înregistrările au fost falsificate, iar DNA a făcut sesizare la Parchetul General.

După câteva luni, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au clasat însă dosarul, cauza având ca obiect infracţiunea de inducere în eroare a organelor judiciare.

Drept urmare, în ianuarie 2018, Inspecția Judiciară a început acțiunea disciplinară față de Kovesi și de adjunctul său, Marius Iacob. Potrivit ziare.com, ministrul Justiției s-a folosit în raportul referitor la revocarea lui Kovesi de niște informații dintr-un raport al Inspecției Judiciare care aveau statut confidențial și nepublic. Potrivit regulamentelor, abia după valorificarea obiecțiunilor DNA și după ce raportul este avizat și discutat în ședința Secției pentru procurori a CSM, dobândește caracter definitiv și devine public. Or, ministrul Justiției nu a mai așteptat definitivarea cazului în cadrul CSM și a introdus date din anchetă în raportul cu care vrea s-o dărâme pe Kovesi.

Cele mai controversate puncte din raportul lui Toader se referă la declarațiile publice ale șefei DNA în presa străină. Prin pozițiile exprimate în două interviuri BBC și Euronews, Toader susține că ea ar fi afectat imaginea justiției din România și chiar țara.

„Afirmațiile de o gravitate fără precedent și nereale ale șefei DNA au afectat iremediabil imaginea României. Acestea sunt de natură să creeze o imagine deformată, falsă, asupra realității și de drept din România”, scrie în raportul lui Toader.

Totuși, modificările la legile justiției au stârnit reacții critice nu numai din partea șefei DNA, dar și din partea unei părți importante a corpului de magistrați și chiar a CSM, care a dat aviz negativ pe acel proiect de modificare a legilor justiției.

Toader îi mai impută creșterea numărului de achitări, sporirea cheltuielilor (deși nu se bazează pe niciun studiu temeinic ca să demonstreze aceste acuzații) și raportări eronate.

În privința înregistrărilor care-l vizau pe procurorul Mircea Negulescu, care a și fost exclus din magistratură, după o decizie CSM, Toader îi reproșează lui Kovesi că nu a asumat instituțional o reacție de verificare și înlăturare a unor astfel de comportamente, ba chiar ar fi apreciat activitatea lui Negulescu.

Consiliul Superior al Magistraturii are 30 de zile la dispoziție să analizeze raportul prezentat de ministrul Justiției și să iasă cu un aviz consultativ. Președintele este cel care va decide revocarea, iar el deja s-a exprimat că este „mulțumit” de activitatea DNA și a conducerii sale.

O scrisoare de susţinere a Laurei Codruţa Kovesi a fost semnată de 135 de procurori DNA, care spun că cererea de revocare este bazată pe neadevăruri, supoziţii şi informaţii din presă neverificate.

Pe Facebook au fost anunțate deja proteste pentru 25 februarie, mai ales că în Guvernul Dăncilă se află un consilier condamnat, în primă instanță, la opt ani de închisoare pentru fapte de corupție. Electoratul justițiar nu mai are încredere în intențiile și buna credință ale Coaliției PSD - ALDE.