Știri

Cum a ajuns ministrul Justiției să controleze procurorii și ce mai poate face Iohannis

Tudorel Toader și-a văzut visul cu ochii.
Fotografie de Alexandru Dobre/Mediafax

Curtea Constituțională (CCR) a luat ieri o decizie care ar putea avea efecte politice, pe plan intern și extern, pentru mult timp de acum înainte. Pe scurt, este vorba despre revocarea Laurei Codruța Kovesi înaintea terminării mandatului. Or acest lucru se întâmplă numai în situații excepționale, atunci când se dovedește că procurorul în cauză a încălcat legea.

Argumentele juridice invocate de Tudor Toader în cererea de revocare au fost desființate în unanimitate de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii, organism care reprezintă garantul independenței justiției.

Publicitate

Ce înseamnă decizia Curții Constituționale?

Judecătorii Curții Constituționale au constatat „existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul Justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi”.

Așa sună sec decizia luată ieri. Altfel spus, judecătorii CCR au decis că președintele, prin refuzul său de a o revoca pe Kovesi, a încălcat Constituția.

În comunicatul oficial, judecătorii CCR stabilesc, fără echivoc, faptul că președintele Klaus Iohannis „urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului - șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kovesi”.



Cei șase judecători, dintr-un total de nouă, care au votat pentru această soluție au apreciat că „prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii, iar președintele nu are competențe de a opune și argumente de oportunitate”.

Mai pe românește, judecătorii CCR au decis că președintele nu are dreptul să analizeze argumentele de natură juridică, invocate în cererea de revocare a ministrului Justiției și respinse în unanimitate de CSM, ci doar să urmărească dacă demersul inițiat de ministrul Justiției a urmat cursul legal.

Președintele nu a avut încă nicio reacție, doar s-a mărginit să spună că așteaptă ca magistrații să-și motiveze decizia:

Publicitate

„Indiferent ce va decide Curtea, voi aştepta decizia, voi aştepta motivaţia, voi citi şi voi acţiona în consecinţă", a afirmat Klaus Iohannis.

Procurorii se simt amenințați

Hotărârea Curții Constituționale consfințește practic victoria în acest război a ministrului Justiției, Tudorel Toader.

„În momentul acesta, în limitele comunicatului (n.r.- dat de CCR), cred că este bine să rămânem în rezervă, iar fiecare să-şi îndeplinească obligaţiile pe care le are”, a spus ministrul Justiţiei, încercând practic să minimalizeze efectele decizie Curții.

Reacții dure au venit însă din rândul procurorilor care consideră că, din acest moment, au intrat sub papucul ministrului Justiției care e numit politic. Primul care a reacționat a fost procurorul-șef al Direcției de Investigare a Crimei Organizate (DIICOT), Daniel Horodniceanu.

„Prin decizia de astăzi, CCR a plasat de fapt parchetele nu sub autoritatea, ci sub exercițiul potențial discreționar al ministrului Justiției, care este om politic sau, după caz, susținut politic. Garantul constituțional al independenței justiției, CSM-ul, a fost redus la un rol steril, invitat să facă figurație. Avizul - consultativ - al CSM este inutil, dacă la capătul lanțului decizional se află doar obligația președintelui de a respecta decizia ministrului. Este o aberație logică, dacă vrem o justiție independentă", a spus procurorul-șef DIICOT.

DNA a reacționat astăzi, printr-un comunicat de presă, în care semnaliza riscul ca procurorii să-și piardă independența:

Publicitate

„Este momentul să tragem un semnal de alarmă și să ne exprimăm îngrijorarea față de potențiala afectare a statutului de independență a procurorilor, care reprezintă o premisă esențială a luptei împotriva corupției. Fără garanțiile legale existente în prezent, lupta împotriva corupției nu ar fi fost posibilă, iar pierderea acestor garanții riscă să afecteze grav investigațiile desfășurate de procurorii anticorupție.”

Tot din sistemul judiciar aș mai menționa reacția judecătorului Cristi Danileț care a atras atenția că „ministrul Justiției a devenit șeful procurorilor, lucru la care se renunțase în anul 2004”.

De cealaltă parte a baricadei, printre liderii Coaliției PSD-ALDE, reacțiile au fost de aplauze, culminând cu cea a președintelui Comisiei special din Parlament, Florin Iordache, care a decretat: „Codruța, go home!”. Foarte inteligent, n-ai ce zice.

Care ar fi soluțiile lui Iohannis

Deoarece deciziile CCR sunt obligatorii și nu pot fi supuse niciunei căi de atac, acțiunile președintelui Iohannis devin extrem de limitate.

În mod normal, după publicarea motivării Curții, el ar trebui să semneze decretul de revocare a șefei DNA.

Pentru electoratul său, această formă de acceptare, fără nicio formă de rezistență politică, îl va transforma într-un actor politic slab, care s-a lăsat dominat de Coaliția PSD-ALDE.

Mai mult, după publicarea motivării CCR, se vor putea lămuri și aspecte importante referitoare la procedura de numire/revocare a procurorilor care ocupă funcții de conducere. Așa cum reiese din comunicatul CCR, ministrului Justiției, care este numit politic, i se dă o putere uriașă de decizie în acest circuit, eliminând practic celălalte filtre existente- Consiliul Superior al Magistraturii și președintele.

Publicitate

Or asta contravine recomandărilor Comisiei Europene, care în fiecare raport MCV, a militat pentru depolitizarea sistemului judiciar și proceduri de numiri care să încurajeze integritatea și concurența în rândul magistraților.

Dacă președintele Iohannis va sfida decizia CCR și va refuza să o revoce pe Kovesi, cel mai probabil va fi suspendat de coaliția majoritară din Parlament. În plus, în plan extern, această criză politică internă ne-ar putea aduce și eticheta deloc onorabilă de „democrație iliberală”, așa cum sunt catalogate Ungaria și Polonia, întrucât actorii principali ai aparatului de stat nu respectă regulile statului de drept.

Deocamdată, Comisia Europeană a reacționat rezervat la decizia Curții Constituționale.

În plan intern, indiferent de poziția președintelui, orice zi de tăcere va fi contabilizată drept o victorie a rivalilor săi politici.