Cum a ajuns ministrul Justiției să controleze procurorii și ce mai poate face Iohannis

Curtea Constituțională (CCR) a luat ieri o decizie care ar putea avea efecte politice, pe plan intern și extern, pentru mult timp de acum înainte. Pe scurt, este vorba despre revocarea Laurei Codruța Kovesi înaintea terminării mandatului. Or acest lucru se întâmplă numai în situații excepționale, atunci când se dovedește că procurorul în cauză a încălcat legea.

Argumentele juridice invocate de Tudor Toader în cererea de revocare au fost desființate în unanimitate de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii, organism care reprezintă garantul independenței justiției.

Judecătorii Curții Constituționale au constatat „existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul Justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi”.

Așa sună sec decizia luată ieri. Altfel spus, judecătorii CCR au decis că președintele, prin refuzul său de a o revoca pe Kovesi, a încălcat Constituția.

În comunicatul oficial, judecătorii CCR stabilesc, fără echivoc, faptul că președintele Klaus Iohannis „urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului - șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kovesi”.

Cei șase judecători, dintr-un total de nouă, care au votat pentru această soluție au apreciat că „prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii, iar președintele nu are competențe de a opune și argumente de oportunitate”.

Mai pe românește, judecătorii CCR au decis că președintele nu are dreptul să analizeze argumentele de natură juridică, invocate în cererea de revocare a ministrului Justiției și respinse în unanimitate de CSM, ci doar să urmărească dacă demersul inițiat de ministrul Justiției a urmat cursul legal.

Președintele nu a avut încă nicio reacție, doar s-a mărginit să spună că așteaptă ca magistrații să-și motiveze decizia:

Hotărârea Curții Constituționale consfințește practic victoria în acest război a ministrului Justiției, Tudorel Toader.

Reacții dure au venit însă din rândul procurorilor care consideră că, din acest moment, au intrat sub papucul ministrului Justiției care e numit politic. Primul care a reacționat a fost procurorul-șef al Direcției de Investigare a Crimei Organizate (DIICOT), Daniel Horodniceanu.

DNA a reacționat astăzi, printr-un comunicat de presă, în care semnaliza riscul ca procurorii să-și piardă independența:

Tot din sistemul judiciar aș mai menționa reacția judecătorului Cristi Danileț care a atras atenția că „ministrul Justiției a devenit șeful procurorilor, lucru la care se renunțase în anul 2004”.

De cealaltă parte a baricadei, printre liderii Coaliției PSD-ALDE, reacțiile au fost de aplauze, culminând cu cea a președintelui Comisiei special din Parlament, Florin Iordache, care a decretat: „Codruța, go home!”. Foarte inteligent, n-ai ce zice.

Deoarece deciziile CCR sunt obligatorii și nu pot fi supuse niciunei căi de atac, acțiunile președintelui Iohannis devin extrem de limitate.

În mod normal, după publicarea motivării Curții, el ar trebui să semneze decretul de revocare a șefei DNA.

Pentru electoratul său, această formă de acceptare, fără nicio formă de rezistență politică, îl va transforma într-un actor politic slab, care s-a lăsat dominat de Coaliția PSD-ALDE.

Mai mult, după publicarea motivării CCR, se vor putea lămuri și aspecte importante referitoare la procedura de numire/revocare a procurorilor care ocupă funcții de conducere. Așa cum reiese din comunicatul CCR, ministrului Justiției, care este numit politic, i se dă o putere uriașă de decizie în acest circuit, eliminând practic celălalte filtre existente- Consiliul Superior al Magistraturii și președintele.

Or asta contravine recomandărilor Comisiei Europene, care în fiecare raport MCV, a militat pentru depolitizarea sistemului judiciar și proceduri de numiri care să încurajeze integritatea și concurența în rândul magistraților.

Dacă președintele Iohannis va sfida decizia CCR și va refuza să o revoce pe Kovesi, cel mai probabil va fi suspendat de coaliția majoritară din Parlament. În plus, în plan extern, această criză politică internă ne-ar putea aduce și eticheta deloc onorabilă de „democrație iliberală”, așa cum sunt catalogate Ungaria și Polonia, întrucât actorii principali ai aparatului de stat nu respectă regulile statului de drept.

Deocamdată, Comisia Europeană a reacționat rezervat la decizia Curții Constituționale.

În plan intern, indiferent de poziția președintelui, orice zi de tăcere va fi contabilizată drept o victorie a rivalilor săi politici.