Doctorii s-au luat de mine că sunt „grasă” când le-am zis că vreau să am un copil

Într-o zi, pe când eram foarte tânără, o ginecologă mi-a zis că n-o să pot rămâne însărcinată niciodată în starea în care eram. A folosit cuvântul „starea” și l-a zis super rece. Vorbea despre greutatea mea.

Azi, mulți doctori au aceeași atitudine și le spun persoanelor grase, fără niciun fel de blândețe, că sunt sterile și n-o să poată face copii niciodată. În cartea It's my body, doctorul Martin Wincler scrie așa: „Femeile care vor să devină mame nu sunt scutite de grasofobie. Se pare că fertilitatea scade după ce indexul de greutate corporală depășește 30. Dar e posibil ca o femeie să rămână însărcinată și dacă are indexul peste 30. Un declin al fertilității nu înseamnă dispariția fertilității. Când o femeie nu reușește să rămână însărcinată, sunt mai multe cauze posibile dincolo de greutate.”

Cred că e important ca toate femeile care au fost descurajate de alți doctori să știe chestia asta. De exemplu, Celine, care mi-a zis: „Ginecologul mi-a interzis să rămân însărcinată, din cauza greutății. A zis că ar fi inconștiență pură din partea mea”. Sau Gaelle, care mi-a mărturisit că la prima consultație ginecologică a aflat că e sterilă, fără să fie examinată în niciun fel, doar în baza greutății. „M-a distrus chestia asta pe moment. Și era o tâmpenie, de fapt. Am rămas însărcinată la scurt timp după.”

Chiar dacă există o legătură între fertilitate și greutate, oare e legătura asta chiar atât de directă? Mi se pare nasol că atribuim greutății toate problemele de sănătate ale persoanelor grase, când sunt atâția factori în joc.

De exemplu, dacă adăugăm în ecuație sindromul ovarelor polichistice (SOPC), te poți întreba: oare sunt persoanele grase mai puțin fertile sau există multe persoane cu SOPC? Întrebarea asta deschide o nouă perspectivă.

Același lucru e adevărat și dacă adăugăm anxietatea în ecuație. Dacă iei în considerare faptul că cercetătorii confirmă că există o legătură atât între nivelul de stres și infertilitate, cât și că persoanele grase sunt discriminate pe tot parcursul vieții și mai ales atunci când vor să conceapă un copil, atunci ar trebui să faci legătura între „grăsime și infertilitate” sau între „anxietate și infertilitate”?

Apoi, în ciuda clișeelor care circulă pe subiect în colectivul inconștient, există multe persoane grase active, care au o dietă sănătoasă și nici nu au probleme cu metabolismul. Știința numește asta obezitate sănătoasă din punct de vedere metabolic și estimează că afectează între treizeci și cincizeci de la sută dintre persoanele grase. Așa că, dacă greutatea nu influențează metabolismul acestor persoane, atunci poate avea efect asupra fertilității?

Nu spun că aceste exemple sunt răspunsul la orice și nici nu neg descoperirile făcute de știință, dar cred, totuși, că lucrurile nu sunt atât de alb-negru precum tindem să credem. Un studiu american recent a arătat că slăbitul nu îmbunătățește fertilitatea în niciun fel. Studiul a fost făcut pe 379 de persoane considerate obeze care sufereau de infertilitate. Unul dintre grupuri a urmat un program de sport însoțit de schimbarea dietei, cu obiectivul de a pierde șapte la sută din greutate, iar celălalt a urmat un program de sport fără scopul de a slăbi. Modificarea stilului de viață nu a îmbunătățit fertilitatea la niciunul dintre grupuri.

Și totuși, așa cum a pățit și Gaëlle, când o persoană grasă încearcă să rămână însărcinată, mulți doctori refuză să o consulte mai aprofundat și îi zic direct că trebuie să slăbească. Multora dintre aceste persoane li se recomandă diete stricte sau operații bariatrice. Și multe acceptă aceste soluții, pentru că nu au de ales, și se simt vinovate că problema e la ele. E cazul lui Melody, pentru care doctorii au decis că singura soluție să conceapă un copil e procrearea asistată medical (PAM), deoarece partenerul ei suferea de fibroză chistică (98 la sută dintre bărbații afectați de asta sunt sterili). „Mi-au zis încă de la început că nu începem PAM decât după ce slăbesc vreo 45 de kile”, a povestit ea. PAM e o procedură disponibilă tuturor, dar persoanelor grase li se refuză accesul la ea în mod constant. Până la urmă, Melody a decis să își facă o operație de micșorare a stomacului. „Nu regret, dar evident că sunt tristă că am fost nevoită să trec prin asta, e o decizie cu consecințe serioase. Dar îmi doresc un copil mai mult decât orice.”

Și totuși, există numeroase studii care arată că această operație, cât și slăbitul brusc, scad fertilitatea. Se pare că acestea cauzează deficiențe nutriționale care au un efect negativ asupra sănătății, a fertilității și a dezvoltării fetusului. Așadar, suntem departe de a fi găsit vreo soluție miraculoasă. Chiar și studiile care încurajează slăbitul – lucru cu care acest articol nu e de acord – specifică faptul că, dacă slăbitul e brusc, nu e sănătos. Ba chiar s-a dovedit că reducerea lipidelor din dietă poate cauza tulburări de ovulație. Când urmezi o dietă cu puține calorii, s-ar putea să te privezi de niște nutrienți esențiali pentru fertilitate. Profesorul Jacques Bringer, șeful departamentului de endocrinologie de la Spitalul Universitar Montpellier, a specificat în acest studiu că trei zile de dietă strictă sunt suficiente ca să tulbure ciclul menstrual. Deci dacă știm toate lucrurile astea, e etic să continuăm să recomandăm diete?

Și pe lângă toate astea, persoanele grase au de suportat tot felul de remarci simpliste și infantile. E cazul lui Céline, al cărei ginecolog a fost surprins că logodnicul ei vrea să o ia de soție, după care i-a aruncat: „Nu uita că nu trebuie să mănânci cât doi doar pentru că ești însărcinată!”. Sau cazul Soniei, căreia doctorul i-a zis că nu vede nimic în ecografie de la atâta grăsime.

Annaelle mi-a povestit că sarcina a fost o experiență dureroasă pentru ea, pentru că toți vorbeau mai mult despre greutatea ei decât despre copil. „M-am simțit dezumanizată.” 

Sau Diane, care a auzit ba că o să facă diabet gestațional (n-a făcut), ba că o să aibă complicații (n-a avut), ba că o să aibă un copil obez (nu e cazul). „M-au panicat atât de tare că o să am un copil enorm și gras, încât am ajuns să fac cezariană fără să fie nevoie. Din acest motiv, bebelușul meu a avut probleme mari. Practic, era să murim, și eu, și el, din cauza grasofobiei.” 

Anna a povestit că mulți doctori sunt atât de siguri că o persoană grasă va face diabet gestațional, încât încearcă să o convingă că e așa, fără să fie cazul. „Când am primit rezultatele analizelor, i-am zis moașei că sunt negative, că nu am diabet, iar ea s-a mirat și m-a întrebat dacă sunt sigură. Mi-a cerut să le vadă ca să se asigure. M-am simțit umilită.”

Poate m-am resemnat cu ideea că persoanele grase sunt mereu dezumanizate, dar sunt uimită că până și doctorii sunt atât de ostili cu noi. Par să uite că, și dacă persoanele grase ar fi mai puțin fertile, asta nu înseamnă că nu merităm să fim tratate cu respect. Din cauză că societatea ne judecă și consideră grăsimea inacceptabilă, mulți doctori consideră că persoanele grase nu merită să poată concepe copii. Cu persoanele slabe empatizăm când sunt însărcinate, iar persoanelor grase le spunem doar să slăbească.

Sper ca acest articol să le dea tuturor persoanelor grase speranță și curaj să deschidă un dialog cu doctorii lor, că le va oferi argumente ca să refuze dietele stricte impuse de aceștia și că le va da puterea să ceară să fie tratate cu respectul și blândețea pe care le merită, la fel ca ceilalți oameni. Niciun doctor nu are dreptul să te abuzeze. Niciodată. Ai dreptul să îți dorești și să concepi un copil.

Articolul a apărut inițial în VICE Belgia.