LGBT

Femeia trans care a înființat prima organizație a lucrătoarelor sexuale din România

Antonella nu vrea decât ca româncele care practică sexul comercial să poată munci legal, în țara care e numărul unu la persoane traficate în UE.

de Iulia Roșu
20 Februarie 2019, 12:26pm

Antonella, tipa care a înființat SexWorkCall. Fotografie din arhiva ei personală

„Baby, tu mă știi pe mine, că mă lupt cu toți, nu?”, îmi spune Antonella, femeia care a înființat SexWorkCall, prima organizație din România care să le ajute pe lucrătoarele sexuale de la noi - femei, bărbați și trans. „Eu nu vreau decât să adun cât mai multe suflete și să tragem un semnal de alarmă autorităților, că trebuie să fie luate măsuri, să ni se dea drepturi și, implicit, protecție.”

În România nu se cunoaște numărul de lucrătoare sexuale, însă la nivel european, rapoartele Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane arată că cele mai multe femei supuse exploatării sexuale provin din România. Conducem acest top de când a început monitorizarea Uniunii Europene pe traficul de persoane. Dincolo de lucrătoarele sexuale care au fost forțate în această muncă, există însă mii de femei care au ales-o din motive independente. În țară, prostituția se pedepsește în continuare prin amendă contravențională, odată cu schimbarea Codului Penal în 2014, dacă nu e vorba de proxenetism sau trafic de persoane.

Cu toate astea, lucrătoarele sexuale rămân o categorie defavorizată și supusă constant unor riscuri extreme: de la boli cu transmitere sexuală la abuzuri și exploatare sexuală. Nu există taxe, dar nici drepturi pentru ele.

Toate motivele astea au dus la crearea organizației non-profit SexWorkCall, primul de acest gen din România, și parte din International Committee on the Rights of Sex Workers in Europe (ICRSE). Președintele organizației este Antonella Lerca Duda, lucrătoare sexuală transsexuală, activistă pentru drepturile trans și membră a partidului Demos. Alături de ea, din board-ul organizației mai fac parte încă două lucrătoare sexuale - Daniela (aka Profesoara) și Rox - ajutate îndeaproape de Ana Mohr, activistă care militează, printre altele, și pentru îmbunătățirea calității vieții persoanelor care practică sexul comercial.

Antonella, 28 de ani, pe care o cunoști probabil din poveștile ei din VICE, spune că principalul obiectiv al organizației este dezincriminarea prostituției pentru ca lucrătoarele sexuale să aibă „atât obligații, cât și drepturi, care să le ofere protecția de care au nevoie ca oricare alt cetățean”. „Sex work is work” este motto-ul ei și al organizației care dorește să formeze o comunitate unită. Și-au inspirat statutul de la ONG-uri precum Carusel și Mozaiq, cu experiență în lucrul cu persoane din categorii defavorizate și cu cele care fac parte din comunitatea LGBT.

SexWorkCall are deja un sediu, la Art Hub, unde își va începe activitatea din 1 martie. Pe 3 martie, are loc primul eveniment - proiecția unui documentar despre sexul comercial la nivel internațional, realizat de ICRSE, iar pe 2 iunie, de Ziua Internațională a Lucrătorilor Sexuali, va fi un protest al lucrătoarelor sexuale la București, „unde o să aducem și clienți, le dăm măști, și-i punem pe tocuri”, spune Antonella.

Am vorbit cu ea să aflu cum a reușit să deschidă primul ONG de acest tip din România și ce își propune să facă în continuare, în relația cu autoritățile, dar și cu societatea care, de cele mai multe ori, le condamnă pe femeile care aleg să practice această muncă.

lucratoare-sexuale
Cele patru femei care au înființat SexWorkCall în România. Fotografie de pe pagina de Facebook a Antonellei

VICE: Cum ai ajuns să deschizi acest ONG?
Antonella: Aveam ideea asta de mult timp, să adun fetele și să vorbim noi în numele nostru. Așa că în decembrie, anul trecut, la conferința de harm reduction de la București, m-am dus să vorbesc despre faptul că e nevoie de o organizație a lucrătoarelor sexuale formată din persoane care chiar fac asta. Cei de la ICRSE m-au văzut și mi-au propus să colaborăm. Am depus un proiect la ei, pentru România, și-am câștigat. Mă duc la Bruxelles să iau cei opt mii de euro ca să ajutăm fetele prin SexWorkCall.

„Eu m-am săturat ca oamenii să vorbească în numele meu. Eu cunosc viața mea și a surorilor mele și știu cel mai bine ce-mi doresc din partea autorităților.”

Ce obiective aveți cu organizația?
Să cerem decriminalizarea prostituției, chiar dacă ea nu mai este pedepsită acum cu închisoarea. Eu am ieșit pe Rosetti și pac, polițistul a venit să-mi dea amendă. Și amenzile astea ne încurcă pe toate, așa că mai bine plătim taxe la stat, dar avem și beneficii. Fetele n-au asigurări de sănătate și atunci ce faci dacă ești bolnavă și ai nevoie de tratamente sau spitalizare.

Dincolo de obiectivul ăsta, ce altceva va mai face organizația pentru femeile care practică sexul comercial?
Vrem să le dăm informații în principal despre sănătate și educație sexuală. Unele fete nu știu cum să pună un prezervativ, dacă-ți vine să crezi, mă refer la cele care sunt la început. Au nevoie de niște noțiuni de bază, cum să se protejeze, să fie sănătoase și să-și facă analizele sau, dacă e cazul, ce să facă dacă rămân gravide cu un client. Vreau să închiriez și un apartament în care să poată dormi cele care vin din provincie și nu au unde să stea sau să le ajutăm pe fetele abuzate de peștii lor.



Sunt femei care aleg să intre în prostituție, altele însă sunt forțate pe drumul ăsta, prin trafic de persoane, la care suntem pe primul loc în Europa. Cum le veți ajuta pe fetele care sunt prinse în acest chin?
Noi nu promovăm prostituția, ci vrem să le ajutăm pe femeile care fac deja asta. În cazul fetelor care sunt obligate să lucreze așa, avem în plan să colaborăm cu autoritățile să ajungem la ele, să încercăm să le ajutăm prin cursuri de recalificare profesională, să învețe să fie coafeze, manichiuriste, orice din care-și pot câștiga traiul. Să le reintegrăm în societate, prin cursuri și prin consiliere psihologică. Și eu am fost traficată de mică, în Italia, și știu prin ce chinuri treci.

„O să punem la masă și autoritățile și vom vorbi cu ei despre cazurile de trafic de persoane. O să le povestesc și cazul meu.”

Cum o să ajungi la toate fetele ca să știe că există un loc în care pot cere ajutor în caz de ceva?
Eu am vorbit cu fetele mele transsexuale, Profesoara, care e în domeniu de peste 20 de ani, cunoaște cam toate fetele și ea va discuta cu ele să între în organizație. Apoi, o să iau personal toată lista de nume de pe publi24.ro, unde sunt peste o mie de lucrătoare sexuale, fete, băieți și trans. O să-i sun pe fiecare în parte să le spun de acest ONG. Apoi vrem să facem pliante, să mergem și prin alte orașe.

O să aveți și un site unde să vă găsească lumea?
Deocamdată vom avea pagina de Facebook, unde vom lansa poveștile de viață, pe scurt, ale tuturor membrilor fondatori, vom explica cum am ajuns să ne prostituăm, cum am fost victime. Vrem să dăm exemple altor fete care pot citi, să le dăm curaj să apeleze la noi, să vină să le ajutăm și, dacă este cazul, să mergem de mână la poliție. Aici vom lansa și numărul de telefon, 24 din 24 activ, vom răspunde și vom încerca să rezolvăm probleme de la discriminare, rasism până la ajutor financiar sau psihologic prin intermediul altor organizații, autorități sau fonduri primite de la ICRSE

„Doar o lucrătoare sexuală poate înțelege cel mai bine o altă lucrătoare sexuală.”

Crezi că toate fetele sunt de acord să plătească taxe?
Cred că multe dintre ele vor protecție, nu mai vor să fie sancționat sexul comercial, să mai fie abuzate de polițiști, cum știu că se întâmplă frecvent la Timișoara. Noi nu cerem legalizarea, ci ne cerem drepturile ca să trăim normal, ca orice alt cetățean. În plus, oricine poate deveni membru în organizație, cu numele sau sub anonimat, lucrătoare sexuală sau nu. Iar din doi în doi ani oricine își asumă poate candida la funcția de președinte. E democrație la noi!

Și planuri să ajungeți cu un proiect de lege pe masa parlamentarilor există?
Da, prin cei de la Demos. Eu sunt în continuare membră de partid și ei au în programul lor și agenda de sex work. Planul este să lucrăm cu toții, cu avocați, la schițarea unui proiect de lege care să ajungă la vot.

„Noi nu mai putem la 60 de ani să ne prostituăm, avem și noi nevoie de o pensie.”

Cum crezi că va reacționa societatea la un astfel de proiect de lege?
Anul ăsta am preluat președinția Uniunii Europene și cred că prostituția este ultimul lucru care să facă rău societății românești. Suntem în 2019 și n-ar mai trebui să fie un subiect tabu, de care nimeni nu vorbește, dar pe care o practică mii de oameni - fete și clienți. Suntem numărul unu la videochat în Europa, despre ce vorbim? A venit timpul să punem asta pe masa legiuitorilor.