Grupul de WhatsApp care luptă împotriva testelor de virginitate din India

Priyanka Tamaichikar e obișnuită să audă urletele femeilor proaspăt căsătorite din vecini când acestea sunt bătute în dimineața de după noaptea nunții. Toată lumea din comunitatea Kanjarbhat din Maharashtra, India, cunoaște motivul: mireasa n-a trecut testul virginității, tradiția conform căreia femeile trebuie să sângereze după sex ca să-și dovedească virginitatea.

Acum, Tamaichikar și un grup de aproape patruzeci de persoane din comunitatea Kanjarbhat se opun acestui ritual vechi de patru sute de ani. Care e platforma lor de pe care operează? Un grup de WhatsApp numit Stop The V-Ritual.

„În acest grup am putut să-mi exprim pentru prima oară părerea despre testele de virginitate în fața unor membri ai comunității din care fac parte”, a zis Tamaichikar. Tânăra de 27 de ani, care lucrează în domeniul imobiliarelor, a detestat dintotdeauna această practică. „Dar am fost învățați de mici să n-o contestăm.”

Obiceiul a apărut ca o metodă de a împiedica femeile din comunitatea nomadă Kanjarbhat să aibă relații sexuale în afara castei lor. Populația de două sute de mii de persoane locuiește în Maharashtra, statul natal al lui Tamaichikar, unde testele de virginitate se practică în continuare.

În cadrul ritualului, mirii intră într-un motel sau o cabană, însoțiți de câteva rude. Mireasa e dezbrăcată de rudele de sex feminin ca acestea să se asigure că nu are asupra ei vreun obiect ascuțit cu care să-și inducă sângerarea. Apoi, mirele primește o pânză albă pe care mireasa trebuie să sângereze când cei doi își consumă căsătoria. Pânza pătată cu sânge e apoi înmânată mamei mirelui, ca dovadă de virginitate premaritală și confirmare pentru caracterul nepătat al fetei.

Dacă cei doi au dificultăți în a face sex, li se arată niște filme porno. „Au fost cazuri în care un alt cuplu din familie le-a oferit mirilor o demonstrație pe viu despre cum se face sex”, a zis Vivek Tamaichikar, vărul lui Priyanka și fondatorul grupului Stop The V-Ritual. „E lipsă de respect pentru intimitatea și demnitatea femeilor.” Vivek a fost printre primele persoane care a refuzat testul, deși s-a căsătorit în comunitatea Kanjarbhat.

Nu doar tinerii educați protestează împotriva acestei tradiții. Printre membrii grupului de WhatsApp se numără și Leelabai Bambiyasing Indrekar, o femeie divorțată în vârstă de 56 de ani, care a fost măritată la vârsta de 12 ani.

„Nu trebuie să ai educație ca să te simți insultată de așa ceva”, a zis doamna, care a supraviețuit testului în copilărie și acum i se opune vehement. „E un circ pentru distracția bărbaților.”

Indrekar se referă la evenimentele care urmează în dimineașa de după test. Mirele și mireasa se alătură comunității, iar căpitanul comunității îl întreabă dacă virginitatea miresei era khara (folosită) sau khota (nefolosită).

„Cum să obiectifici o femeie în felul ăsta?” întreabă Indrekar, indignată. „Femeile din comunitatea noastră nu sunt prețuite. De ce nu-i întreabă nimeni pe bărbați dacă sunt virgini? Femeile de azi nu mai acceptă așa ceva. Suntem egale cu ei”, a zis ea furioasă.

Iar acest test e doar vârful aisbergului în ce privește discriminarea mireselor. Dacă fata nu trece testul, familia ei trebuie să plătească șefului comunității o amendă usturătoare. Mirele poate cere și el o sumă exorbitantă ca să accepte mireasa cu reputația pătată.

Unele femei care nu trec testul sunt abuzate de soții lor în căsnicie. „Știu femei care au fost pocnite, împinse și lovite cu obiecte din casă. Nu știm cât de grave sunt loviturile, pentru că victimele nu au curajul să iasă în față și să vorbească despre asta”, a zis Tamaichikar.

În cazul unor femei, testul poate deveni un obstacol în calea educației. „Eu și surorile mele nu am avut dreptul să mergem la școală, din cauză că părinții noștri se temeau să nu interacționăm cu băieți și să facem lucruri greșite. Nu e corect așa ceva”, a zis Padmabai Gaikwad, în vârstă de 46 de ani, care a ales să se căsătorească în afara comunității ca să nu fie nevoită să treacă testul.

„E un mediu foarte toxic pentru femei și cauza problemei nu e familia și casta panchayat”, a explicat Vivek. Panchayat sunt un fel de judecători care le guvernează comunitatea și care insistă ca ritualul să continue.

Acești panchayat au impus un boicot social împotriva persoanelor care se opun testului. Acestea și familiile lor nu au voie să participe la adunările comunității, inclusiv la nunți, înmormântări sau festivaluri. Acest lucru se întâmplă chiar și în Maharashtra, unde guvernul de stat a eliminat practica boicotului social.

În luna ianuarie a acestui an, Stop The V-Ritual a ajuns la știri când trei activiști au fost atacați de patruzeci de persoane la o nuntă. Grupul crede că atacul a avut loc la ordinele panchayatului. Anul acesta, peste două sute de femei Kanjarbhat au ieșit la marș ca să susțină testul, pe motiv că face parte din tradiția comunității, și le-au cerut activiștilor să-și ceară scuze public.

Vivek crede că reacția lor a fost cauzată de frică. „Cei care ni se opun știu că avem susținerea presei și a liderilor politici și că urmează să luăm măsuri juridice împotriva testelor de virginitate”, a explicat Vivek.

Stop The V-Ritual se ocupă, în prezent, cu scrierea unei petiții împotriva testelor de virginitate pentru Curtea Supremă din India. Una dintre cele mai mari provocări ale lor e colectarea de informații: multe supraviețuitoare ale testului – femei tinere și între două vârste – se tem să vorbească de teama boicotului social. Din acest motiv, grupul colectează dovezi ale practicii prin intermediul rețelelor sociale, cu înregistrări video și audio de la nunțile Kanjarbhat din India.

WhatsApp a mai fost folosită în trecut pentru a incita la violență împotriva comunităților minoritare din India, dar se pare că poate fi utilizat și ca instrument puternic pentru drepturile femeilor. Un alt grup indian, WeSpeakOutAgainstFGM, care luptă împotriva mutilării genitale feminine (FGM), a utilizat WhatsApp ca să le ofere supraviețuitoarelor un spațiu sigur în care să-și poată povesti experiențele.

„Oamenii se bazează pe WhatsApp pentru tot felul de conversații delicate”, a zis un purtător de cuvânt al aplicației. „De aceea mesajele și apelurile pe WhatsApp sunt criptate. Asta înseamnă că nimeni, nici măcar WhatsApp, nu are acces la conversațiile tale private.”

Totuși, dincolo de lumea virtuală, realitatea e ostilă pentru activiști.

Tamaichikar știe asta pe pielea ei. Dintre cele șaizeci și ceva de familii Kanjarbhat care trăiesc în cartierul ei, familia ei e singura care s-a opus testului în mod public. Vecinii au amenințat-o cu bătaia și i-au vandalizat proprietatea. Dar eforturile lor n-o sperie pe Tamaichikar.

„Nu renunț la luptă. Fetele din comunitatea mea trebuie să știe că pot trăi cu demnitate. Asta e misiunea mea”, a zis ea.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.