stres

Cum îți distrug viața nervii pe care ți-i faci în traficul din București

Aproape oricine s-a înfuriat la volan, dar crizele astea de nervi nu sunt foarte benefice pentru tine. Uite cum îți afectează corpul și creierul.
26.8.18

Articolul a apărut inițial pe Tonic.

„Ce zi grozavă”, ai spune tu, până când un bou într-un 4x4 îți taie calea și se bagă pe banda ta. Nu ai de ales decât să frânezi brusc și tot prânzul tău se împrăștie pe bancheta din dreapta. Cartofii ăia prăjiți și burgerul erau bucuria ta, din ziua respectivă, și la dracul să-l ia pe ăsta cu B-69-BOS.

După ce claxonezi agresiv, încetinești suficient lângă el, cât să te asigur că e un cretin și că poate să citească în ochii tăi, muia mare pe care i-o transmiți. Urmează o avalanșă de înjurături, după care te calmezi și îți ceri scuze față de prietena ta de pe speaker, care te roagă de ceva timp să te calmezi că nu rezolvi nimic.

Publicitate

„Sunt doar nervi din trafic”, o liniștești tu.

E normal să te enervezi atât de tare în trafic?

Furia e o emoție normală din experiența umană. „Road Rage” e un termen care a fost popularizat pentru a descrie furia care te apucă atunci când conduci.

Aproape toată lumea a simțit la volan un pic de furie: aproape 80% din șoferi au exprimat furie, agresiune sau nervi în trafic, cel puțin o dată în ultimul an, conform unui studiu din 2016, întreprins de American Automobile Association (AAA) Foundation for Traffic Safety.


Vezi și documentarul ăsta de pe VICELAND:


Stan Steindl, psiholog clinician și profesor asociat adjunct la Universitatea din Queensland, spune că furia de la volan apare din două procese principale: amenințarea și condusul (nu, nu condusul unei mașini). Ambele sunt componente vitale ale capacității oamenilor preistorici de a supraviețui.

„Amenințările precum mișcările neașteptate din partea celorlalți șoferi, să ți se taie calea sau să trebuiască să frânezi brusc pot declanșa o reacție de luptă sau fugă”, spune el. „Ținând cont că nu prea poți fugi, atunci te lupți.”

Steindl descrie sistemul de condus ca o motivație naturală de a obține, reuși sau realiza. „Când cineva te încetinește, te blochează sau te obstrucționează într-un fel sau altul, tinzi să răspunzi cu furie, cu determinarea de a merge mai departe”, spune el.

Dar eu sunt un șofer bun…

Da, așa cred mai toți. Conform unui sondaj Allstate din 2011, șoferii se cataloghează mai presus decât alții din trafic, în termeni de cunoștințe, abilitate și siguranță. Recenziile pozitive pe care șoferii și le oferă sunt de două ori mai mari decât cele pe care le-ar da prietenilor apropiați.

Când dai vine pe alții în punctul culminant al unui moment, tinde să amplifice gândurile ce induc starea de furie, cum ar fi „era să mă omori!” sau „cine ți-a dat carnetul”, spune Steindl.

Publicitate

Intimitatea propriei mașini ne oferă un anumit tip de anonimitate, care exacerbează acțiunile noastre atunci când suntem furioși, în special înjurăturile care curg când suntem într-un blocaj rutier.

„Când oamenii se simt anonimi, ei nu mai au aceleași rețineri interne față de societate, de auto-conștientizare, rușinare, învinovățire sau jenă care în mod normal le-ar inhiba astfel de comportament”, spune el.

OK, dar e dăunătoare furia la volan?

Crizele de furie de pe drum s-ar putea să nu fie prea bune pentru tine: e posibil să-ți declanșeze un atac de cord sau un stop cardiac după câteva ore, conform unei cercetări din 2014, de la Harvard School of Public Health. Autorii speculează că legătura dintre crizele de furie și problemele vasculare provin din tendința stresului psihologic care mărește ritmul cardiac și tensiunea arterială.

Astfel de schimbări în fluxul sanguin ar putea provoca acumularea de grăsime în vasele de sânge numite plachete, pentru a se desface, ducând la cheaguri de sânge periculoase în inimă sau creier.

Frecvența atacurilor de furie, precum și un istoric de probleme cardiace sunt doi factori principali atunci când iei în calcul riscul cardio-vascular. Autorii studiului din 2014, au determinat că, prince oamenii care un risc cardiovascular scăzut, două episoade de furie pe zi ar putea rezulta în 63 de „evenimente cardiovasculare” în plus per zece mii de persoane, anual. La persoanele cu un risc mai ridicat de probleme cardiace, având două episoade de furie pe zi, ar putea rezulta aproximativ cu 268 de atacuri de cord în plus și accidente vasculare cerebrale la 10 000 de persoane anual.

Una dintre descoperirile mai alarmante din cadrul studiului AAA este că în jur de opt milioane de șoferi americani au ajuns în exemple de furie la volan în ultimul an, inclusiv să lovească intenționat altă mașină sau să se dea jos din mașină ca să confrunte celălalt șofer. Astfel de acțiuni ar putea crea pericole și mai mari: din păcate, oamenii chiar mor din cauza accidentelor induse de furia la volan sau din cauza certurilor ce implică arme de foc sau altfel de arme.

Care e diferența dintre o furie „normală” la volan și una periculoasă?

„Nivelurile ridicate de furie pot genera o amplificare a riscului, mai multă impulsivitate și, prin urmare, o probabilitate mai mare de greșeli și accidente", spune Steindl. „Chiar și nivelurile ridicate de furie pot produce agresiune și impulsuri violente care duc la abuz verbal, chiar și fizic".

Doar pentru că nu ești ieșit jumate pe geamul mașinii, asta nu înseamnă că furia ta la volan e sub control. Există și semne mai subtile de furie la volan dăunătoare.

„Când furia este frecventă sau persistentă, atunci când generează sentimente de ostilitate, sau când este constant exprimată ca și agresiune, atunci ar fi mai înțelept să abordezi altfel furia, într-un mod mai eficient”, spune el.

Dacă știu pe cineva așa și vreau să-l ajut să se calmeze, ce pot să fac?

Nu e un secret că nu ajuți atunci când îi spui unei persoane să se calmeze, în toiul unei crize. E clar că momentul e super important când vine vorba de exprimarea îngrijorărilor. Ai putea chiar și să ceri permisiunea să aduci în discuție asta, sugerează Steindl.

Unii dintre cei mai semnificativi declanșatori ai furiei este stresul acumulat. „Cu cât o persoană e mai stresată în viața sa, cu atât sunt șanse mai mari să-și exprime furia la volan”, spune el. „Prin urmare, e important să ai grijă de stresul general din viața ta, ca să poți controla mai bine furia la volan.”

Steindl sugerează strategii pentru a crea un sentiment de calmitate în corp și minte. Fiecare persoană este diferită, însă tehnicile de respirație, muzica calmă și schimbarea rutelor sunt soluții posibile.