Muzică

Mihnea Blidariu de la Luna Amară mi-a spus de ce violența e ok la protestele din România

Piesa „Focuri” îți arată că, dacă guvernanții nu te ascultă, iar jandarmii te bat, vei apela și la forță.
24.10.18
Mihnea Blidariu la concert
Fotografii din arhiva personală a lui Mihnea

Mihnea Blidariu este unul dintre cei mai cunoscuți activiști civici din industria muzicală românească. Niciodată nu a ascuns treaba asta, spre deosebire de alții, pentru că la noi, din păcate, prea puțini artiști își asumă o poziție clară în problemele sociale, că și-ar pierde din public. Mihnea e fix opusul. Dacă e un protest în România, sigur o să-l găsești și pe el acolo. A fost și unul dintre principalii susținători ai mișcării „Salvați Roșia Montană”. Împreună cu Luna Amară, a cântat la fiecare ediție Fân Fest, evenimentul la care trupele cântă pro bono pentru a face awareness despre Roșia Montană.

Tot împreună cu formația pe care a fondat-o în 1999 a scos recent și al șaselea album din carieră. Nord poate fi ascultat acum pe toate platformele de streaming și trupa e în turneu național. Al doilea single de pe noul album se numește „Focuri” și e o piesă de protest dedicată clasei politice din România. Nimic nou, băieții au mai scos astfel de piese. Ceea ce-i interesant la asta e că au ajuns la limita răbdării. Piesa conține versuri care pot fi interpretate ca instigare la violență, iar videoclipul e plin cu imagini din 10 august. Mai exact, momentele alea nasoale când bătăile dintre protestatari și jandarmi au transformat Piața Victoriei într-un câmp de luptă asfaltat.

Mai mulți oameni au fost luați prin surprindere de alegerea făcută de cei de la Luna Amară. Când prezinți astfel de imagini, promovezi un comportament violent, ceea ce e anormal pentru o trupă care face muzică, în mare, pentru cei care protestează pașnic. Așa că l-am sunat pe Mihnea și l-am întrebat ce părere are despre reacțiile oamenilor, de ce au decis să pună imaginile alea în videoclip și care e diferența dintre libertatea de exprimare și instigare la violență:

VICE: Știu că ați lucrat o perioadă lungă de timp la noul album. Când ai scris piesa „Focuri”? Înainte sau după protestele din 10 august?
Mihnea: Am scris piesa înainte de proteste. La un moment dat am și pus versurile pe Facebook. Cândva prin primăvară, ceva de genul ăsta. A fost într-o seară, eram acasă, eram nervos și am scris versurile.

Publicitate

Cum te-au afectat pe tine evenimentele din 10 august?
Ce s-a întâmplat în 10 august m-a surprins și nu prea. M-a surprins prostia PSD-ului. Pentru mine 10 august a fost clar o tentativă de a da o lecție protestatarilor. Dacă ai experiență, ajungi să-i vezi și pe cei sub acoperire care erau la protest. A fost clar o încercare de a da o lecție. Ce m-a surprins a fost că în același timp s-au folosit cuvinte mari în discursul public din partea protestatarilor. Deși reclamau că e o situație gravă, dictatură și „ultima soluție, o nouă revoluție”, oamenii cumva s-au ascuns în spatele protestului spectacol, cu toată butaforia, stegulețele, luminițele și inclusiv faza cu flori la jandarmi, care mi se pare un gest de lașitate. E un fel de mită subtilă, ca data viitoare să nu te pocnească pe tine. Înțeleg nevoia de a nu răspunde cu aceeași monedă, dar nu era momentul. Abuzurile din 10 august sunt poate cele mai grave de după revoluție.

„Dacă middle class-ul nu e capabil să iasă din zona de confort, nu o să se schimbe nimic fundamental.”

La ce te referi când spui că middle-class-ul ar trebui să iasă din zona de confort?
De exemplu, când au fost protestele din 2017, la un moment dat ajunsesem mai mulți în partea stângă a Guvernului și trăgeam de poartă. Până și Adrian Dohotaru, deputat USR pe atunci, acum e independent, era călare pe poartă. Trăgeam cu toții de ea și au venit niște jandarmi, ne-am împrăștiat și am început să dăm cu bulgări de zăpadă în ei. Ăia, dulapuri doi pe doi, toți în uniformă cu cotiere și genunchiere, scut, baston. Și imediat au apărut și oamenii care au zis „să nu fiți violenți”. M-am enervat și i-am zis unuia dintre ei, apropo de chestia cu ieșitul din zona de confort, „măi, omule, dar serios, cam ce ai vrea să faci? Nu ți se pare un schimb echitabil între ordonanțe de căcat vs bulgăre de zăpadă?”. Uită-te la ăia cum arată. Cum aș putea să-l rănesc cu un bulgăre de zăpadă?

Dacă sunt oameni mai radicali care sunt dispuși să iasă din zona de confort, și aici nu mă refer la violență gratuită, ci la orice chestie care i-ar putea determina pe guvernanți să asculte. Protest în fața instituțiilor publice, lucruri de genul ăsta. Că noi așa am făcut cu Roșia.

mihnea blidariu

În piesă ești împotriva tuturor guvernelor și tuturor președinților. Nu mai ai încredere în clasa politică? Care e mesajul piesei „Focuri”?
Teoria mea e că noi, ăștia care am avut privilegiul educației și am putut face mai multe decât sărăcimea manipulată și prostită de partide, trebuie să ne îndreptăm spre ei și să vorbim cu ei. Atât de mult îi învinovățim că votează cu X sau Y, dar noi nu înțelegem cum trăiesc oamenii ăștia. De fapt despre asta e vorba în „Focuri”, asta e esența piesei. Eu asta zic acolo prin „în tot ce voi spune și în tot ce voi face, am să-l chem în lumină pe cel care tace”. Ăsta e săracul în România. E tras și împins în toate părțile de fiecare partid politic. Ba e vinovat de tot, ba e inocentul total. În cazul în care cineva a uitat, trăim într-o țară majoritar săracă.

La un moment dat în piesă zici că o posibilă soluție ar fi „o cărămidă în geam la sediul de partid”. Crezi că asta e instigare la violență?
A fost percepută așa, dar nu e instigare la violență. Contextul e altfel. În strofa aia e „să fim cuminți, să fim de treabă, să fim oameni buni / nu mai e o opțiune în casa asta de nebuni / răbdare și tutun, poate grabă și weed / poate o cărămidă în geam la sediul de partid”. Strofa asta e adresată politicienilor. E mai mult un avertisment dat clasei politice. Că dacă se continuă așa, să nu se mire deloc dacă la un moment dat va intra o cărămidă pe geam la sediul unui partid. De asta folosesc și cuvântul „poate”.

Care e diferența între libertatea de exprimare și instigare la violență?
În momentul în care ridici o problemă socială în niște versuri și îți exprimi părerea cu privire la ce ar putea să se întâmple, nu văd instigarea la violență. Am creionat doar o cât mai posibilă variantă la ce s-ar putea întâmpla dacă se continuă așa. Sunt oameni care au făcut liste cu nume și numerele de telefon ale deputaților PSD. Aia mi se pare instigare la violență. Dar prefer să văd un cetățean că merge să vorbească cu un politician decât că ține telefonul în aer cu lanterna aprinsă.

Publicitate

Crezi că artiștii au o responsabilitate mai mare când vine vorba de libertatea de exprimare?
E o presupusă responsabilitate care derivă de la faptul că artistul este o persoană publică. Dar e un pic de falsitate în chestia asta. În societățile noastre funcționează modelul ăsta al leadership-ului și al unei gândiri piramidale, cumva se consideră că și persoana publică, indiferent că e artist sau politician, are o responsabilitate mai mare.

Noi nu ne-am apucat să facem muzică pentru notorietate publică. Am făcut-o ca să trăim, ca să întâlnesc oameni care gândesc la fel ca mine sau cu care pot discuta ce mă preocupă, dar nu să devin liderul unor oameni. Se întâmplă să vină oameni și să-mi zică „ai grijă, ești artist, trebuie să fii mai atent cu discursul”. Asta s-a întâmplat când am zis că nu vreau să merg să votez, că dacă eu nu votez, nici restul nu va vota.

E un pic de adevăr în treaba asta.
Da, dar e un adevăr pentru societatea în care trăim. Eu vreau să schimb acest lucru. Nu mă urc pe scenă ca să-ți spun ție ce să faci și cum să faci. Dimpotrivă, eu mă urc pe scenă să aflu de la tine cum vezi lucrurile. Nu vreau să-mi asum rolul de lider. Eu sunt tovarășul tău, prietenul tău, dușmanul tău, dacă nu se poate altfel, dar liderul tău nu o să fiu niciodată.

Pe lângă versuri, în videoclip apar mai multe imagini cu oamenii care au făcut scandal la proteste. Oamenii care au comentat la videoclip spun că nu sunt imagini reprezentative pentru ce s-a întâmplat în 10 august, pentru că majoritatea protestatarilor au fost pașnici. De ce ați folosit imaginile alea?
Nu cred că trebuie judecate lucrurile așa. Oamenii trebuie să fie mult mai conștienți de ce înseamnă violența instituționalizată a statului. Oamenii s-au obișnuit cu chestia asta și li se pare normal să apară în fața ta un cordon de malaci îmbrăcați ca la război, care mai au și gaze, pistoale, bastoane și scuturi. Aia ar trebui să fie problema. La un protest de 100 000 de oameni este absolut inevitabil să ai mai multe tipologii și mai multe feluri de a reacționa la presiunile sociale.

„Agresivitatea noastră nu e altceva decât un răspuns la agresivitatea statului. Asta este tot. Noi reacționăm.”

Poate tu nu ești violent. Ești nervos, dar poți să-ți reprimi nervii și să faci ceva constructiv. OK, celălalt poate că nu știe să-și gestioneze furia. Vine și dă, asta știe să facă. Una nu o elimină pe cealaltă. Dacă 50 000 de oameni vor să stea pașnici cu luminițele în Piața Victoriei, foarte bine, dar dacă în timpul ăsta 1 000 de oameni vor să blocheze intrarea în Ministerul Justiției, pot să o facă. De ce sunt unii mai răi decât alții?

mihnea blidariu

Tu ai protestat pașnic de mai multe ori. Ai zis că ai făcut și instructaj pentru proteste non-violente. Ești de acord cu ce au făcut oamenii în imaginile din videoclipul „Focuri”?
Da, sunt de acord cu ce au făcut pentru că a fost un răspuns la agresivitatea jandarmeriei. Mi se pare absolut normal. Oamenii s-au enervat. Când dai cu gaze în bătrâni și copii, ce te aștepți să se întâmple? Asta am vrut să arătăm ce se întâmplă când devin violenți.

Te deranjează faptul că lumea consideră că videoclipul promovează un comportament violent?
Da, mă deranjează, pentru că oamenii ăia ar trebui să se uite la videoclip și să se întrebe de ce propriii lor concetățeni au reacționat așa. Și după ce am citit comentariile nu m-am gândit să schimb videoclipul. Asta am vrut să arăt. Asta e România.

Tu ai protesta la fel ca oamenii din imaginile alea?
Dacă vine și dă în mine, normal că nu o să stau să iau bătaie. Nu am niciun fel de respect pentru uniforma aia. Am încercat ani de zile să-mi schimb părerea. Am încercat să înțeleg textul lor cu „și noi suntem oameni, și noi avem copii, serviciu, suntem ca voi”. Apoi m-am oprit și am zis „dar care-i faza?”. Dacă știi că te duci să te angajezi undeva unde e posibil să bați oameni cu care nu ai nicio treabă de împărțit, atunci de ce să-ți mai caut scuze?

La asta o contribuit și faptul că în 2017 eram la poarta Guvernului dinspre Iancu de Hunedoara și am asistat la o discuție halucinantă între un șef de dispozitiv și un protestatar. Ăla îi zicea că „trebuie să ne lăsați să intrăm în guvern, că nu se mai poate așa, e hoție pe față, vor să scape de pușcărie” și ăla i-a răspuns: „ce pula mea vrei? Eu am un serviciu, dacă vreau să-mi pun pâine pe masă, asta trebuie să fac, să te bat, dacă primesc ordin”.

Cum vezi situația din România în prezent?
Dezastruoasă. În primul rând din cauza PSD-ului, a felului în care e gestionată țara de ăștia. Sunt în stare de orice ca să scape. Nu știu exact cu ce-i ține Dragnea pe toți de coaie, dar în momentul de față România e aruncată dintr-un colț în altul în funcție de capriciile lui.

„O să fim dezbinați pe tot felul de subiecte care nici măcar nu au vreo bază reală.”

Doi la mână, încercând să scape de pușcărie, Dragnea și acoliții aruncă tot felul de teme adiacente care sunt importante, dar care le distrage atenția oamenilor de la modul în care mafia lui încearcă să scape de pușcărie. Asta apropo de referendumul care a fost. Până nu depășim treaba asta și nu vorbim despre problemele reale, și sărăcia e o problemă foarte reală, poate cea mai importantă, nu o să se întâmple nimic. Speranța mea că se va schimba ceva e undeva pe la 15%.