Cum e să lupți cu poliția după ce ți-au împușcat fratele

Semnătura de e-mail a Shackeliei Jackson e „Zdrobită, dar nu învinsă". După ce fratele ei, Nakiea, a fost împușcat de poliție în 2014, Jackson a luptat ani de zile să obțină dreptate pentru el și pentru alte victime ale abuzurilor poliției.

În data de 20 ianuarie 2014, Nakiea Jackson, în vârstă de 29 de ani, era la un restaurant din cartierul Orange Street Villas din Kingston, unde lucra. Jackson povestește că, pe la prânz, în restaurant a intrat un polițist și martorii oculari au auzit două focuri de armă. Poliția investiga un jaf care avusese loc în zonă și căuta un tip „rastafarian" - ca Naikea. Shackelia mi-a zis că investigațiile ei n-au descoperit nicio dovadă că în zona respectivă avusese loc vreun jaf.

Când a auzit oamenii strigând numele lui Naikea în fața casei ei, Shackelia a alergat la restaurantul unde lucra fratele ei. Imediat ce a intrat, a văzut sânge. „Mi-am dat seama că se întâmplase ceva groaznic." După ce a închis restaurantul ca să păstreze scena intactă, a fugit la spital.

Când am ajuns, am găsit doctorii încercând să-l salveze, își amintește femeia în vârstă de 35 de ani. „În timp ce îl transportau pe o targă pe coridor, i-am zis că-l iubesc, în speranța că o să audă." La ora 4:20 p.m. în ziua respectivă, Naikea a fost pronunțat mort.

„Purta șorțul lui de bucătar și lăsase friptura în cuptor", a zis ea. „Dar pentru că fratele meu era rastafarian, asta a fost de ajuns ca poliția să-i ignore dreptul la viață. Din cauza unei erori a poliției, Naikea a devenit o statistică."

Până în prezent, INDECOM- comisia jamaicană de investigații - nu a oferit nicio declarație despre moartea lui Nakiea sau dosarul poliției despre incident, în ciuda cerințelor publicului.

După moartea fratelui ei, Shackelia a devenit o forță directă împotriva crimelor comise de poliție și luptă pentru siguranța persoanelor cele mai vulnerabile: bărbații tineri și adolescenți din cartierele cu venituri mici. Amnesty International a raportat că, în 2015, opt procente dintre uciderile din Jamaica au fost comise de poliție. Deși numărul lor a scăzut în ultimii ani, poliția stigmatizează în continuare comunitățile sărace, pe motiv că vor să scape de infractori.

„Timp de zeci de ani, cartiere sărace au fost marcate de crimele nenumărate și ilegale comise de poliție", a explicat Louise Tillotson de la Amnesty International. Mi-a zis că, în 2017, autoritățile jamaicane au omorât trei persoane pe săptămână - 168 de persoane, conform INDECOM. „Dar cifrele nu spun decât o parte a poveștii. Poliția nu doar că ucide oameni ilegal, ci încalcă și drepturile rudelor persoanelor ucise."

Pentru femeile precum Shackelia, obținerea dreptății e o luptă continuă. „Familiile victimelor, mai ales cele de sex feminin, se luptă cu un sistem juridic foarte greoi și cu intimidări și hărțuiri din partea poliției care vrea să le împiedice să obțină dreptate."

În zilele și lunile de după moartea lui Naikea, Shackelia a căutat public răspunsuri, dar n-a primit niciunul. A angajat investigatori independenți și s-a luptat prin tribunale. Dar toate astea au avut un preț. Amnesty International a scris că în cartierul lui Naikea au avut loc raiduri frecvente ale poliției, mai ales în zilele în care la tribunal era audiat cazul lui. Când comunitatea a protestat pentru redeschiderea investigației cazului, în iulie 2016, la protest au apărut mașini ale poliției. Iar Shackelia mi-a zis că susținătorii lui Naikea au fost intimidați și hărțuiți de poliție.

„Au menținut codul tăcerii și al frăției", mi-a zis ea și mi-a povestit cum a fost și ea arestată pe nedrept în nenumărate rânduri. Shackelia crede că lui Naikea nu i s-a făcut dreptate din cauză că forțele structurale în vigoare sunt foarte puternice: recunoașterea vinovăției ar stabili un precedent care le-ar costa scump pe autorități. „Astfel de crime sunt prea răspândite. Sunt la ordinea zilei."

Deocamdată, Shackelia e hotărâtă să continue lupta pentru Naikea și alte victime ale poliției jamaicane. „Nu mă pot opri. Trebuie să devin vocea lui Naikea, să-i păstrez veșnică amintirea."