Final de mandat

Ce a promis și ce a făcut de fapt Gabriela Firea pentru tineri în ultimii patru ani

Primărița a promis un centru pentru tineret, a livrat pe hârtie și a pus în conducere oameni apropiați ei.
gabriela firea, primaria bucuresti, promisiuni firea
Primărița Gabriela Firea, în tinerețe, prezintă un blat. Fotografie via Mediafax Foto, 2001
Am luat la puricat toate promisiunile și realizările Gabrielei Firea ca să știi ce să faci cu votul tău.

În septembrie 2016, Gabriela Firea era deja instalată la Primărie, iar consilierii PSD şi aliaţii lor dominau Consiliul General. Cu un buget mai mult decât generos pe mână (în 2017, bugetul PMB a fost de 1,1 miliarde de euro), echipa Gabrielei Firea nu ar fi trebuit să întâmpine niciun obstacol în realizarea strategiei promise în campania electorală.

Atunci când experţii din PSD au scris programul de guvernare locală cu care Gabriela Firea a câştigat scaunul de primar general al Bucureştiului (nu al României, cum se prezenta doi ani mai târziu în faţa unor oficiali europeni), au avut grijă să nu uite nicio categorie de votanţi. Tinerii nu fac o excepţie, aşa că patru pagini sunt dedicate lor. Le-am recitit, ca să văd cât de bine înţelege primarul nevoile noastre, ce soluţii a propus şi ce promisiuni a respectat.

Publicitate

Să le dăm tinerilor o voce, dar tinerii să fie apropiații Gabrielei Firea

Doar nu te aşteptai ca cineva să-şi asume o poziţie împotriva tinerilor. Este o temă care dă bine, în general – vorbim despre viitorul ţării, cum altfel? Deşi tinerii nu sunt o categorie unitară, cu nevoi asemănătoare, discuţiile macro se poartă în aceşti termeni. Toți tinerii par să vrea dialog, implicare în administraţie, acces la cultură şi locuri în care să facă sport. Mai mult, de ani buni, tineretul şi sportul se află în subordinea aceluiaşi minister. Dacă te gândeai că echipa Gabrielei Firea a văzut nevoile tinerilor altfel, o să ai o surpriză neplăcută.

Chiar dacă nu reprezintă bazinul de votanţi care te-ai aştepta să o susţină pe Firea, actualul primar s-a gândit la ei. Secţiunea Bucureştiul Tinerilor începe cu promisiunea implicării lor în circuitul decizional:

Primăria Capitalei trebuie să devină astfel atât un generator de oportunităţi pentru tineri cât şi un partener de dialog care să sprijine întru totul iniţiativele tinerilor şi ONG-urilor care au ceva de spus în acest domeniu. Tinerii nu mai pot rămâne spectatori la luarea deciziilor, ei să trebuie să fie parte din decizie.

Este cunoscut faptul că PMB nu este cea mai prietenoasă instituţie când vine vorba de comunicarea cu societatea civilă. Poate, totuşi, cu tinerii s-au purtat ceva mai bine. Mai ales că ți s-a promis un Plan de Acţiune în domeniul tineretului, măsură pe care viitoarea conducere a municipalității va fi nevoită să o ia urgent. Ce ar trebui să conţină? Nu ştii exact. Ți se spune doar că Planul va fi armonizat cu principiile Strategiei Naționale în domeniul politicilor de tineret 2014-2020  şi că va viza tinerii din toate sectoarele, care vor fi implicaţi în luarea deciziilor care îi privesc. Cum PMB are un site nou, cu o categorie dedicată programelor şi proiectelor, am zis că poate găsesc ceva despre acest plan de acțiune acolo, dar nu am avut noroc.

Publicitate

Pentru ca Bucureștiul de mâine să fie cel pe care ni-l dorim cu toții este obligatoriu să deschidem procesul de luare a deciziilor către tineri. Numai așa ne putem asigura că ei vor înțelege cu adevărat mecanismele democratice. De aceea, înființarea Consiliului Consultativ pentru probleme de Tineret, pe lângă Primăria București este o prioritate.

Gabriela Firea a respectat această promisiune, măcar teoretic: „Consiliul Consultativ pe Probleme de Tineret este o structură consultativă fără personalitate juridică constituită pe lângă Consiliul General al Municipiului București, care funcționează pe baza dialogului structurat în ceea ce privește elaborarea și monitorizarea aplicării politicilor publice în domeniul tineretului la nivel local”. Prea multe detalii nu poţi afla de pe site, fiindcă unele pagini dau eroare, iar altele nu mai sunt actualizate din 2017. Nici pe Facebook nu-s mai activi, cea mai recentă postare este de acum un an jumate. Măcar pe hârtie avem un Centru de Tineret al Municipiului București (CTMB), nu?

Ar fi şi mai bine dacă nu ar exista suspiciuni de favoritism legate de numirile din conducere. Director general este Georgiana Vasilica Trifu, o apropiată a Gabrielei Firea, sosită în Primărie odată cu noul primar, care s-a perindat în acești ani în mai multe companii ale PMB, de la Compania Municipală Cimitire București la Centrul de Tineret. Aici a ajuns după ce PMB a omis să publice anunțul cu posturile vacante din cadrul instituției, la care ar fi putut aplica oricine, după cum relatează Buletin de București.

Publicitate

Ce altceva mai face Consiliul? Oferă vacanţe! Dacă seniorii au fost trimişi în Grecia, tinerii au ajuns la Neptun, Eforie Nord şi Costinești. În 2018, Centrul organiza o şcoală de vară pe litoral, cu diverse seminarii de formare pentru tineri, care includeau cursuri de formare personală și public speaking,de dans și flash-mob. Nici nu a costat mult, doar vreo două milioane de euro.

Cum Gabrielei Firea îi place să ofere şi vouchere, tinerii nu puteau face excepţie. Acum un an, primarul general se lăuda cu stimulentele oferite prin CTMB: 1 500 de lei pentru tinerii căsătoriți (16 450 de beneficiari) și tichete pentru cursuri de calificare, inițiere sau perfecționare pentru tinerii între 18 și 35 de ani, precum și stimulente de angajare (85 de beneficiari până în prezent). Toate astea în cadrul programului București, orașul tinerilor activi pe piața muncii.

Pe lângă CTMB, primăria mai are un centru cu profil asemănător – PROEDUS, Centrul de Programe Educaţionale şi Sportive pentru Copii şi Tineret. Opoziţia a acuzat că bugetele nu sunt explicite, că activitatea celor două centre este dublată și astfel se risipesc bani publici. Presa a documentat și relația dintre Primărie și Asociația Culturală Ludmila Vidrașcu, partener preferat de PROEDUS în diverse proiecte cu costuri discutabile. Întâmplător, preşedintele acestei asociaţii este şi directorul unei edituri care publica acum mai bine de zece ani un roman de dragoste al Gabrielei Firea (în caz că nu ştiai, primarul general scrie şi poezii şi este membră a Uniunii Scriitorilor).

Publicitate

Să dăm tinerilor baze sportive, dar să le împartă cu dezvoltatorii imobiliari

În ultimii 25 de ani, Bucureștiul a pierdut marea majoritate a bazelor sportive, care fie au fost distruse cu bună știință, fie au fost ignorate de autoritatea publică. Capitala are nevoie de investiții în infrastructură sportivă și de un recensământ a terenurilor și bazelor de antrenament care au supraviețuit ultimilor 25 de ani. Marea greșeală a administrațiilor publice, indiferent de leadership-ul lor, a ținut de incapacitatea de a păstra în patrimoniul public bazele sportive. Iar bazele sportive care încă există în București au fost lăsate în paragină.

Pe Facebook, Compania Municipală Sport pentru Toţi se laudă cu baza sportivă a fostei fabrici de Mase Plastice. Conform postărilor, prima vizită de lucru a avut loc la începutul lui august, anul acesta, iar de atunci pagina este actualizată constant, ceea ce e bine. Însă, dacă încerci să afli mai multe despre bazele sportive de pe site-ul companiei municipale, te loveşti de o pagină în curs de actualizare. Dar nu-i problemă, Google ştie răspunsurile pe care PMB nu le-a actualizat încă.

Acum câteva luni, Nicuşor Dan o acuza pe Gabriela Firea că vrea să demoleze o bază sportivă pentru a face loc unui hipermarket. Dan susţinea că din baza sportivă de 15 mii de metri pătrați va rămâne o sală de doar o mie, iar legea care stabileşte cum pot fi desfiinţate bazele sportive este încălcată flagrant. Proiectul de hotărâre a fost aprobat de către consilierii generali câteva zile mai târziu. 

Publicitate

Nimic surprinzător. Și în 2019 Consiliul General a aprobat proiecte ale PMB prin care se poate construi pe 70 la sută din suprafața bazei, autorizate direct, fără un plan urbanistic aprobat în prealabil, dacă nu sunt situate în zone protejate. Toate astea duc la pierderea spațiilor verzi aferente bazelor sportive și la autorizarea pe repede înainte a proiectelor importante.

S-a promis tinerilor şi o arenă polivalentă, care s-a amânat până la alegerile de anul ăsta, căci se regăseşte şi pe lista actuală de promisiuni a Gabrielei Firea.

Fun fact – în 2016, Gabriela Firea promitea tinerilor Hipodromul București, cu simpla explicaţie „Suntem printre singurele capitale fără un hipodrom”.

Să dăm tinerilor case, dar nu și spații verzi

Tinerii din România se confruntă cu dificultăți în găsirea unei locuințe adecvate, iar Bucureștiul nu face excepție. Dintre tinerii cu vârsta între 18 și 34 de ani, 60% locuiesc cu părinții. Iar dintre cei care nu locuiesc cu părinții, 43% stau în locuințe supraaglomerate. Administrația Capitalei este obligată să se implice în rezolvarea problemelor locative, găsind soluții în special pentru tinerii aflați în dificultate materială sau pentru tinerii care suferă de o formă de handicap.

Aici chiar s-a mişcat ceva – insuficient faţă de nevoile reale ale bucureştenilor, dar totuşi notabil. În ianuarie, citeam despre o iniţiativă a PMB legată de construirea unui complex de blocuri cu 150 de apartamente şi o grădiniţă pe Şoseaua Panduri. De construcţie s-ar fi ocupat una dintre companiile PMB înfiinţate ilegal, Compania Municipală Dezvoltare Durabilă Bucureşti. Tot atunci, Gabriela Firea verifica stadiul lucrărilor pentru un alt şantier din Prelungirea Ghencea, unde se construiește un bloc de 11 etaje, cu 114 apartamente, care vor avea destinația de locuințe sociale.

Publicitate

Cu locuinţele tot trebuie să ne descurcăm singuri, dar ce se întâmplă în afara lor?

Este important ca Bucureștiul să implementeze strategiile europene pentru susținerea calității vieţii locuitorilor săi. Deși Capitala a aderat în 2014 la Rețeaua Orașelor Sănătoase, progresele au întârziat să apară. Bucureştiul este obligată să rezolve în următorii patru ani problema pistelor pentru bicicliști, a benzilor unice pentru transportul în comun și a spațiilor verzi. Acestea sunt principalele măsuri care pot fi luate în direcția creșterii calității vieții în Capitala României. Dezvoltarea infrastructurii de transport în comun alimentată electric va fi un pas important în acest sens.

Autorităţile se comportă de parcă traficul ar fi principalul generator de poluare şi acționează, măcar declarativ, în consecinţă. De data asta, echipa Gabrielei Firea atinge şi subiectul spaţiilor verzi. Bucureştiul nu stă deloc bine la acest capitol: cu 23,23 metri pătrați pe cap de locuitor, ne aflăm sub media europeană care prevede un minimum de 26. Avem de toate: poveşti cu blocuri construite ilegal pe spaţiile verzi, construcţii care apar prin parcuri cu toate că instanţa a decis că sunt ilegale, festivaluri neautorizate organizate de PMB într-o grădină istorică sau momentul în care viceprimarul Capitalei a lăsat să se înţeleagă că se ştie că unele terase din Herăstrău au fost construite şi menţinute ilegal prin şpăgi.

Săptămâna trecută, RISE Project publica o investigaţie despre un tun imobiliar în Parcul Verdi, cu complicitatea instituţiei conduse de Gabriela Firea, care a acuzat jurnaliștii dedefăimarea persoanei primarului general.

Editor: Ioana Moldoveanu