Am luat pizza de la Presto ca să vedem dacă vine „proastă” și „rece”, cum a zis primarul Ciucu

Dacă te-ntrebi ce treabă are Ciprian Ciucu cu pizza înseamnă că nu ai văzut postarea primarului în care s-a plâns că sectorul 6 a fost vandalizat cu graffiti-uri cu numărul de telefon de la Presto Pizza.

La finalul mesajului, Ciucu a zis așa: „Iar pizza voastră e proastă și vine mereu rece”. Poate că Presto ar fi pus reclama într-un loc de parcare, dar n-a găsit niciunul. În fine, nu ăsta e subiectul.

Pentru că la marketing nu ne pricepem, am zis să vedem dacă există adevăr în spatele vorbelor primarului. Așa că am sacrificat masa de prânz și ne-am propus să fim cobai pentru pizzeria care se laudă că are tradiție din 2006. Un antecedent din 2018 ne-a arătat că Presto nu prea e deloc ce trebuie, dar na, au trecut mai bine de cinci ani și pizzele, serviciile, se mai schimbă.

De pe site-ul Presto alegem cinci pizze dintre cele mai populare – și una de la coada clasamentului pentru o colegă care a vrut-o expres pe-aia (verdure). În fine, s-a comandat. Am luat așa: capricciosa, diavollo (sic!), quattro formaggi, rusticana, deliciosa și verdure.

Odată cu trimiterea cererii a venit și primul red flag: timp de livrare vreo 90 de minute. Ora este 13.38. Înghițim în sec și ne luăm cu viața și verificăm la ora estimată. Nimeni: nimic. Dar nu e ca și cum te poți lua după aproximări.

Am uitat să zic că distanța dintre biroul VICE și cel mai apropiat restaurant e de la Unirii la parcul Carol și, până la urmă, se numește Presto. Mâncarea a întârziat cam 20 de minute peste ora estimată — a ajuns la 15.22 —, dar noroc că a fost ziua în care a venit o colegă cu un quiche de ziua ei.

Să începem cu prima acuzație a lui Ciprian Ciucu. „Pizza voastră e proastă”.

După așteptarea pe care am considerat-o cam exagerată pentru niște pizza, deja nu prea ne mai păsa de ce urmează să mâncăm. Ne-am gândit chiar că stai să vezi c-o să vină rece, cum a zis și primarul de la șase. Să fie ăsta necazul? Chiar să se întâmple cum se zice pe net? N-a fost cazul, dar nici nu e ca și cum după cinci minute blaturile alea nu păreau proaspăt încălzite la microunde.

Temperatura a fost, așa, cât să treacă drept călduță. Dar cert e că sunt alte pizzerii care ți-o livrează mai bine. În fine, am trecut peste micile arsuri și am început să mâncăm.

Surpriza a fost pizza verdure – chiar decentă pentru ce mizerii fade sunt în general pizzele vegetariene la restaurantele mainstream, dar și ea suferea de aceeași problemă ca restul – blatul arăta a plastic, avea consistență de plastic, concluzia o tragi singur.

Rețeta de capricciosa pare a fi la latitudinea fiecăruia – cea de acum a avut, pe lângă șuncă și ardei gras, și chorizo și bucăți de cârnat prăjit. Foarte prăjit, chiar. Dar, între noi fie vorba, nimeni nu respectă rețeta tradițională de capricciosa, care ar fi cu prosciutto, ciuperci, anghinare și ou. Mă rog, chiar și așa, am crezut până la final că e vorba de paesana.

Cea denumită „diavollo” a fost o banală pizza cu chorizo și peperoncino, nu ai cum să greșești foarte mult aici și nici ei n-au făcut-o. La final, în funcție de numărul de felii rămase, am decretat-o și pe cea mai de succes – deliciosa, cu șuncă și blue cheese. E posibil ca brânza cu mucegai (nobil?) s-o fi salvat.

La polul opus a fost quattro formaggi, care a făcut pizza aia congelată de supermarket să pară un preparat din noua bucătărie românească. Nici nu știu ce a fost mai scârbos, între feelingul cauciucat al blatului, care aici era și mai greu de rupt, și fulgii ăia de parmezan cu care era acoperită.

Poate pentru că eram înfometați sau pentru că ne așteptam la tot ce poate fi mai rău, nu putem să urâm pizza de la Presto până la capăt – în cel mai bun caz, a fost mediocră. Am mai comanda de aici? Clar nu.

A fost însă cum a zis primarul Ciprian Ciucu proastă și rece? E posibil să se fi grăbit și el, că era supărat de stencil-ul de pe străzi. Niciunul dintre cei care au încercat pizza de acum n-au zis „da doamne iartă-mă e fix ce trebuie wow ce nebunie”. Cel mai des au fost comentarii de tipul „îmi aduce aminte de-o pizzerie de lângă mine, dar prețul acolo e mai mic”. Și asta-i schema cu Presto.

Pentru unii e pizzeria care, într-o vreme, era singura de la care puteai să iei și mâncare, și țigări, și alcool. Pentru alții e pizzeria care livrează la ore meschin de mici. Dar uită-te și tu: vineri, orele puțin trecute de prânz, pizza vine după aproape două ore vag caldă, iar cea cu brânză e atât de nașpa, încât șase oameni la o masă o evită și ajung să se bucure chiar de una cu broccoli.

Prețurile sunt între 29 lei (margherita) și 46 lei (carnivora). Noi am dat cam 40 de lei pe ele, pe cele mai multe. Și cu siguranță n-aveau gust de banii ăștia. Așa că asta e concluzia: avea și Ciucu dreptate cu plângerea lui. Ne mai auzim în noul mandat al primarului să vedem dacă s-a schimbat ceva, că noi ne-am promis că până atunci ținem de bani.

În total — am dat 236 de lei sumă la care am mai adăugat și sosuri și bine am făcut, că așa am salvat vreo două gusturi (cu tzatziki și sos de brânză).