FYI.

This story is over 5 years old.

Știri

De ce ajung sute de kilograme de cocaină și heroină în România, dacă majoritatea consumă legale

În 2015, Poliția Română a confiscat 70 de kilograme de cocaină și 330 de kilograme de heroină.

Foto de The National Crime Agency via Flickr

Dintre toate bilanţurile de anul trecut, cel mai interesant este cel al Poliţiei Române care se laudă că a confiscat peste patru sute de kilograme de droguri de mare risc, între care 70 de kilograme de cocaină neagră şi 330 de kilograme de heroină, conform Mediafax.

Cocaina e un drog de care auzi rar spre deloc în țară, în mare pentru că gramul costă 100-110 euro, față de 14 euro cât e gramul de iarbă. Dacă nu eşti un broker multimilionar ca-n Lupul de pe Wall Street, probabil c-ai văzut efectele cocainei în România doar în videoclipurile lui Florin Salam, înainte să-l acuze poliţia de consum. Cătălin Țone, Șeful Serviciului Antidrog, a realizat un profil al dealerului local de cocaină pentru VICE:

Publicitate

„Unii sunt intelectuali, unii sunt foști administratori ai unor restaurante, patroni ai unor restaurante, sunt oameni care au acces în mediile high life, medii cu posibilități materiale… sunt oameni acceptați de consumatori care nu pot discuta cu oameni de joasă speță, de la periferia Bucureștiului."

Deși există nişte statistici care spun că unul din cinci consumatori de droguri au încercat cocaina, deci poate e ceva mai răspândită, România s-a transformat în ultimii ani într-o țară de tranzit pentru cocsul care e traficat în Europa Occidentală pe rutele balcanice.

Dacă de cocaină nu auzi pentru că ești prea sărac, de heroină nu auzi pentru că e specifică mediilor marginale, cu care nu prea ai contact decât dacă ești asistent social sau dacă te plimbi pe lângă Gara de Nord.

„De traficul de heroină s-au apucat grupurile de infractori care au fost condamnați sau care au fost cercetați pentru infracțiuni judiciare, undeva în anii '85 spre '90 și ceva. (…) Și tâlharii, hoții, clanurile structurate pe sistem de familie, au realizat că pot obține un câștig important. Aveau nevoie de unul cu bani care să cumpere, familia care să ascundă și să prepare dozele, minori care să distribuie", a explicat Țone

Pe de altă parte, să nu crezi că nu-s și oameni din microuniversul nostru middle-class care încearcă drogurile injectabile. Cei de la cortul Agenției Naționale Antidrog din Vama Veche au declarat anul trecut pentru VICE că au dat 30 de seringi în câteva săptămâni, deși aș fi băgat mâna în foc că nu bagă nimeni heroină în Vamă.

Șeful Antidrog spunea că heroina, produsă de obicei în Afganistan, cu o mie-două de dolari ajunge să fie vândută cu 20-25 de mii în România, dar cu 60-70 de mii în Marea Britanie, deci tot scoaterea substanței din țară e mai profitabilă.

În ciuda acestor capturi de droguri de mare risc, consumul de etnobotanice pare de neoprit în România, iar mulți elevi și studenți bagă aceste substanțe pentru că-s accesibile la prețuri 20-30 de lei. Deși „legalele" sunt narcoticul principal care bagă oamenii în spital, conform Agenției Naționale Antidrog, și deși drogurile sintetice sunt cele mai consumate în sud-estul Europei, conform World Drug Report 2015, poliția nu pare capabilă să stopeze fenomenul. Țone consideră că ne aflăm pe un trend ascendent din acest punct de vedere, iar cei de la Poliția Canină au explicat pentru VICE că n-au cum să depisteze aceste substanțe. Între timp, dacă urmărești operațiunile Poliției din ultimul an, o să vezi că majoritatea sunt împotriva traficanților de marijuana, o substanță relativ inofensivă, legală sau decriminalizată în toată lumea civilizată, dar care e foarte ușor de depistat.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește mai multe legate de lupta antidrog din România:
Am vorbit cu Șeful de la Antidrog despre ce bagă în ei românii
Războiul anti-drog din România este un pretext pentru rasism
La cortul antidrog din Vamă bate vântul