Cât de departe suntem de apariția soldaților modificați genetic ca-n Metal Gear Solid

„Efectuăm exerciții de luptă cu un nou model de armă experimentală", spune liderul DARPA, Donald Anderson. Sunt în primele ore de joc ale jocului original Metal Gear Solid, iar Snake s-a infiltrat în sediul Shadow Moses și tocmai a pătruns în celula lui Anderson prin sistemul de ventilație. „O armă care va schimba lumea", a adăugat el.

După câteva minute, Snake îi verifică pulsul lui Anderson. E mort. Aparent, un atac de cord.

Peste câteva ore, Snake găsește cadavrul lui Anderson mutat într-un alt loc, în plină descompunere și acoperit de muște. Ceva nu-i ok, dar Snake nu reușește să-și dea seama despre ce e vorba.

În restropectivă, orele de debut ale lui Metal Gear Solid sunt printre cele mai bune din toată seria. La fel ca pentru mulți alții din acea perioadă, jocul a fost primul meu contact cu creațiile lui Hideo Kojima, iar intriga complicată și personajele multidimensionale erau ceva cu totul nou, nu se asemănau cu nimic din ce experimentasem înainte.

Ce încearcă Snake să determine, în timp ce studiază cadavrul aflat în descompunere al lui Anderson, este cât de repede a început fostul șef DARPA să se altereze. Dacă n-a trecut mult timp de când a murit, cum e posibil ca rămășițele sale să ajungă într-o asemenea stare? Ei bine, se pare că era-n descompunere de câteva zile, după ce a fost torturat până la moarte de Revolver Ocelot, iar omul pe care Snake l-a privit cum moare a fost, de fapt, Decoy Octopus, maestrul deghizării din FOXHOUND.

Și n-a fost un atac de cord natural, a fost un stop cardiac cauzat de FOXDIE, un virus creat prin programul de arme biologice al Pentagonului. FOXDIE sabotează leucocitele victimei, identifică spirale de ADN pre-programate, iar apoi produce citokine și-i provoacă un atac de cord subiectului.

Descoperirea cadavrului real al lui Anderson este trivială, dar această primă revelație a întărit statutul de geniu al lui Kojima, o sclipire ce se va face remarcată pe tot parcursul jocului și al seriei.

Mențiunea unei „arme care va schimba lumea" se referea la focosul nuclear Metal Gear Rex, dar FOXDIE reprezenta un pericol la fel de mare în lumea fictivă imaginată de Kojima, chiar părea o armă care ar putea schimba lumea. În plus, Soldații Genom, trupe modificate genetic a căror structură fusese manipulată pentru a reprezenta o forță formidabilă pe câmpul de luptă, oferă o frântură din imaginația lui Kojima încărcată cu elemente din Minunata Lume Nouă a lui Huxley.

E evident că Hideo Kojima este un tip deștept și un povestitor excelent, de obicei, dar asta nu înseamnă că seria Metal Gear Solid e lipsită de găuri în scenariu.Totuși, dacă ții cont cât de satisfăcător e jocul pentru gameri, mare parte din discrepanțe pot fi trecute cu vederea lejer. În acest scop, părea evident că Hideo Kojima ar fi bazat elementele apocrife ale jocului pe fapte reale și totuși am fost curios să aflu cât de ancorat în realitate este universul imaginat de el, la 17 ani de la lansarea seriei. Din 1998 până acum, SUA s-a lansat în două războaie de lungă durată, iar căutarea pe Google a cuvintelor „inginerie genetică" o să-ți afișeze numeroase articole de presă. Cât de nerealiste mai sunt conceptele de „Soldați Genom" și FOXDIE?

L-am sunat pe Skype, pe doctorul Steven Block, un expert în arme biologice din cadrul Universității Stanford, și am vorbit timp de vreo 70 de minute. În tot acest timp, am pus doar patru întrebări, din care două erau fix despre FOXDIE și „Soldații Genom". M-am ales cu tone de pagini de interviu, pe care le-am comprimat în ce poți citi mai jos.

Îți dai seama că treburile devin puțin cam tehnice de aici încolo, dar e util pentru a evidenția cât de futurist a fost primul Metal Gear Solid, la lansarea sa din 1998.
VICE: FOXDIE, din seria Metal Gear Solid, este un virus care introduce macrofagi în circuitul sanguin, apoi folosește enzime pentru a se atașa de o secvență de ADN pe care a fost programat s-o recunoască. Odată ce virusul este atașat de ADN, macrofagul începe să producă citokine și în cele din urmă îi provoacă țintei un atac de cord prin moarte celulară programată, adică apoptoză. Există vreo legătură cu realitățile și posibilitățile științifice de azi?

Steven Block: Stai mai întâi să vorbesc despre gradul de acuratețe științifică a chestiilor pe care mi le-ai spus. Fiecare din ele are rădăcini în realitate. Există, de exemplu, un virus care ar putea acționa asupra leucocitelor? Da, un bun exemplu în acest sens este HIV. Există, de asemenea, un număr de virusuri ale leucemiei care au receptori specifici ce se găsesc pe leuococite și folosesc asta ca punct de intrare. Este partea asta reală? Da, există virusuri care pot face asta.

Odată ce a găsit acea poziție, ar putea, de exemplu, fie să activeze propriul său progam pentru a produce citokine sau să activeze programul intrinsec al celulelor albe? (Leucocitele pot de asemenea să producă citokine; diferite tipuri de leucocite sunt specializate în producerea unor tipuri diferite de citokine).

Ultima parte a scenariului pe care mi l-ai oferit spune că gena a intrat în leucocite, a acționat asupra ADN-ului și că există tehnologie care să faca asta. Că există și o tehnologie care să intensifice producția de citokine și să cauzeze moartea ținei. Sunt toate astea posibile? Bineînțeles. Dar unirea tuturor acestor piese și producerea unei arme biologice? Cam greu de realizat.

Toate piesele trebuie să lucreze împreună cu precizia unui ceasornicar, nu poate eșua sau să fie autodistructivă, gazda nu o poate respinge. Nicio parte nu e facultativă. Există tehnologia pentru a produce o armă modificată genetic care ar face toate astea? Da. A făcut cineva asta? Nu. Ar fi ușor de realizat? Nu, nu e atât de simplu pe cât crezi.

Unul din simptomele pe care le prezintă Snake odată infectat cu FOXDIE este îmbătrânirea accelerată: devine rigid, părul încărunțește, pielea-i devine brăzdată de riduri și așa mai departe. E posibil ca virusuri de acest fel să provoace asemenea simptome?
Asta-i cea mai forțață chestie pe care mi-ai spus-o până acum. Există boli care produc îmbătrânirea prematură – Progeria – o parte din oamenii ăștia nu apucă pubertatea, iar părul lor pică sau devine grizonant, arată bătrâni deși-s tineri. Știm de asemenea că, cel puțin la nivel moderat, stresul poate cauza îmbătrânire prematură. Când oamenii spun chestii precum „ți-a scos fire albe", nu-s chiar departe de adevăr.

Expunerea prelungită la stres îți poate albi părul din motive pe care nu le înțelegem complet. Fie că e îmbătrânire sau nu, e un răspuns la stres. Un alt răspuns la stres e că ai putea avea un atac vascular sau un infarct, dar poate pielea ta să devină brusc ridată, părul să încărunțească și să pice, să faci osteoartrită și toate celelalte simptome, care apar pe parcursul anilor în câteva luni? Nu știu să existe exemple concrete în sensul ăsta.

Tot ce ai menționat până acum are precedent în literatura de specialitate, dar pe asta cu îmbătrânirea bruscă nu am întâlnit-o vreodată.

În același joc, o trupă de soldați, numiți „Soldații Genom", sunt folosiți în incidente teroriste care implică folosirea unor arme de distrugere în masă. Membrii sunt întăriți prin terapie genică, fie sunt injectați cu genele unui lider decedat, fie li se modifică alinierea nucleotidelor, astfel încât să se apropie de ADN-ul liderului. În esență, asta e clar modificare genetică, dar folosită ca sistem de arme defensive. Ar putea ingineria genetică să facă soldații mai buni, cu simțuri, reflexe și abilități de luptă augmentate? S-ar putea întâmpla asta în viața reală?
E posibil să modifici genetic pe cineva astfel încât să fie imun la diverse tipuri de atacuri virale? Răspunsul este, în anumite cazuri, „da". Un virus încearcă de obicei să ia în vizor ceva important. Pe de altă parte, întrebarea e dacă e posibil să modifici genetic oamenii, astfel încât să fie ori imuni la boli, ori să aibă anumite rezistențe împotriva bolilor. Din nou, asta-i una din chestiile care par mai realizabile pe hârtie decât în viața reală.

Chestia e că, dacă terapia genică ar fi cu adevărat fezabilă în ziua de azi, toți ar face-o. În momentul ăsta, e dilema de un trilion de dolari pentru industria biomedicală. Timp de mulți ani, oamenii au încercat să își dea seama cum poate fi modificat genomul uman, astfel încât să devenim imuni la boli. Dacă am putea acționa asupra genelor virusurilor – diabetul, scleroza laterală amiotrofică – și am putea să le manipulăm sau să scăpăm de cele care cauzează probleme, am putea imuniza pe toată lumea la o varietate de boli care au amenințat omenirea de-a lungul timpului.

Au încercat apoi să pună moleculele care ar determina acele gene să se îmbine în mod corespunzător. Fac asta pentru a lucra asupra culturilor de celule, câteodată pe animale, dar apoi încearcă pe oameni și uneori funcționează, dar alteori nu, câteodată eșuează atât de lamentabil încât subiectul moare. Terapie genică fezabilă nu există încă, pentru că niciuna din aceste metode n-a funcționat cu adevărat. Mereu părem aproape de a face terapia genică fezabilă, dar același lucru se aplică și în găsirea unui leac pentru cancer și în 50 de ani tot n-am reușit să facem asta.

Înapoi la „Soldații Genom". Ar putea să devină o posibilitate. Când și dacă terapia genică devine posibilă, atunci cerul este limita. Ar putea deveni posibil să producem oameni care sunt imuni la o varietate de boli. Ar putea deveni posibilă vindecarea unor afecțiuni congenitale.

Mi-aș putea imagina astfel de soldați? Da, cred că orice om la curent cu literatura de specialitate și-ar putea imagina asta, dar nu cred că am ajuns încă în stadiul ăla. Cred că asta e, pentru moment, cam science fiction. Terapia genică va deveni cu siguranță o realitate în următorii o sută de ani, dar întrebarea e dacă se poate întâmpla asta în următoarele două decenii. N-aș paria pe asta.

Merită menționat că biologia moleculară, ca orice alt instrument, poate fi folosită în scopuri bune sau rele. Oamenii investesc milioane de dolari în asta pentru că binele pe care ni l-ar putea face este enorm. Desigur, odată ce vom avea instrumentele de vindecare a bolilor, aceleași instrumente ar putea fi folosite să îmbolnăvească oameni, deci este o sabie cu două tăișuri.

Voiam să menționez că lucrul ăsta e rareori adus în discuție, pentru că tehnologia care ne-ar putea face bine e dezvoltată în același timp cu armele biologice. Deci, pentru viitor, poți anticipa un soi de război de escaladare a situației. Sigur, cineva ar putea produce o armă biologică, dar aceeași tehnologie care o produce ar putea fi folosită pentru a lupta împotriva acelei arme.

Traducere: Răzvan Filip

Urmărește VICE pe Facebook

Citește mai multe despre jocuri:
Silent Hill 2 a fost jocul care m-a făcut să mă urăsc
Cele mai frumoase jocuri inspirate de artiști celebri
Cele mai bune jocuri din 2015